Patru din zece copii din mediul rural nu pot citi fără greşeli

Studiul „Bunăstarea copiilor din mediul rural”, prezentat de World Vision România, arată că locuirea în mediul rural induce dezavantaje clare de acces la educaţia timpurie şi cea şcolară.

În plus, faţă de absenţa accesului la creşe în mediul rural, au fost observate dificultăţi în accesul la şcoală şi la grădiniţă, reflectate în durata mare a deplasării la unităţile de învăţământ.

„Aproape un sfert din copii (23 la sută) petrec în drumul dintre casă şi şcoală o oră sau mai mult. De altfel, distanţa mare între locuinţă şi unitatea de învăţământ este motivul invocat de cinci la sută din respondenţii adulţi ai căror copii nu au frecventat niciodată grădiniţa”, se arată în studiu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aproximativ o cincime din copii declară că uneori sunt trataţi la şcoala mai rău decât alţi colegi de-ai lor, un predictor important al aprecierii subiective a copiilor fiind nivelul de dotare al gospodăriei din care provin. Astfel, copiii care provin din locuinţe cu dotări modeste se simt în medie mai puţin confortabil la şcoală decât ceilalţi copii, susţin autorii studiului.

Alte articole

Marte în Taur aduce liniște sufletească pentru 3 zodii. Cine sunt norocoșii care au parte de armonie pe plan sentimental

Ucraina a lansat cel mai devastator atac asupra Moscovei din ultimul an

„Datele arată că în şcolile cuprinse în studiu există încă practici discriminatorii pe criterii diverse, dar cu un impact puternic asupra copilului/ elevului”, au precizat iniţiatorii studiului.

Totodată, studiul a cuprins şi o componentă de evaluare a cunoştinţelor şi abilităţilor de matematică, precum şi a celor de citire şi de înţelegere a unui text în rândul elevilor din mediul rural, din clasa I până în clasa a VII-a.

La matematică, doar 80 la sută dintre ei au obţinut un scor mai mare decât media scorurilor obţinute prin alegerea răspunsurilor la întâmplare.

Pe de altă parte, doar 40 la sută din cei 1.340 de copii cărora li s-a aplicat testul au citit corect un text simplu de 60 cuvinte, iar patru la sută din ei nu au înţeles ce au citit. „Per ansamblu, rezultatele copiilor la cele două teste sunt îngrijorătoare şi necesită măsuri rapide, cumulate, din partea şcolii, a familiei şi a comunităţii”, au spus specialiştii.

Aproximativ 90 la sută din părinţi spun că susţin educaţia copilului prin păstrarea constantă a legăturii cu şcoala şi verificarea temelor copilului şi aproape toţi sunt de acord cu faptul că „omul cât trăieşte învaţă”.

Părerile sunt mult mai egal împărţite atunci când respondenţii compară rolul şcolii şi pe cel al relaţiilor în găsirea unui loc de muncă: mai mult de jumătate (54 la sută) înclină să creadă în rolul mai important al relaţiilor, faţă de doar 46 la sută care cred în importanţa şcolii.

În ciuda faptului că un procent important din rândul părinţilor este pentru păstrarea legăturii cu şcoala, copiii din mediul rural petrec în medie două ore pe zi pentru activităţi de curăţenie, îngrijire a animalelor sau îngrijire a altor membri ai gospodăriei.

Implicarea copiilor în activităţi casnice este privită în gospodăriile rurale atât ca o formă de educaţie, cât şi ca un mijloc de a utiliza într-un mod productiv prezenţa copilului în gospodărie.

„Cei mai mulţi copii muncesc, în medie, două ore pe zi, însă 13 la sută din ei afirmă că muncesc timp de patru ore sau mai mult pe zi. (…) Durata de peste o oră, alocată de 23 la sută din copii, pentru deplasarea la şcoală, cele două ore în medie alocate activităţilor desfăşurate de copil în gospodărie, condiţiile de locuire, sănătatea şi nutriţia, aşa cum au fost surprinse din răspunsurile adulţilor din gospodărie, pot fi răspunzătoare pentru performanţele scăzute ale elevilor”, susţin specialiştii World Vision.

Cercetarea a evaluat câteva aspecte privind calitatea vieţii copiilor din mediul rural, folosind perspectiva copiilor şi pe cea a adulţilor din gospodărie.

Eşantionul a cuprins 1.460 de gospodării, alese în mod aleator din 261 de sate din 128 de comune aflate în judeţele Iaşi, Vaslui, Constanţa, Ialomiţa, Vâlcea, Dolj, Olt şi Cluj.