Paul de România, refugiat în Franţa, denunţă la Curtea de Apel de la Paris o ”persecuţie” şi cere să nu fie extrădat. „România mă persecută de 30 de ani”, a declarat Paul, în vârstă de 78 de ani, la Curtea de Apel din Paris, care examina o ultimă cerere de suspendare umanitară a hotărârii.
Curtea franceză de Casaţie, cea mai înaltă jurisdicţie franceză, a validat – în urma unui maraton judiciar – predarea lui Paul de România, care suferă de patologii neurologice şi cardiace grave.
El a fost încarcerat după aceea la Fresnes.
Avocaţii săi, Miriame Laïchi, Patrick Ramaël şi Elie Salhab, au obţinut în vară eliberarea sa, iar apoi au depus o cerere de suspendare a hotărârii, din cauza stării sănătăţii sale.
„Doar puterea poate opri puterea. Dacă voi, puterea judiciară independentă, nu o faceţi, Paul de România va părăsi Franţa pe o targă, dar vă asigur că va reveni rapid, într-un sicriu”, a pledat Patrick Ramaël.
Avocatul, un fost judecător de instrucţie, a subliniat „caracterul pur politic al dosarului” şi a denunţat o serie de „disfuncţionalităţi grave” ale justiţiei franceze.
El suspectează o „încălcare a secretului deliberării” Curţii de Casaţie, despre care presa şi statul român au aflat înaintea apărării.
Avocata generală a subliniat că este „exclus să se revină” asupra predării lui Paul de România.
„Toate elementele medicale au fost luate în considerare”, iar „patologiile pot continua să fie preluate în îngrijire” în România, a declarat ea.
Pe numele său adevărat Paul Philip Al României, el are cetăţenie română şi britanică.
El este descendentul lui Carol al II-lea, unul dintre ultimii regi ai României.
El este acuzat de faptul că a acţionat, împreună cu o bandă de escroci, începând din 2006, în vederea recuperării unor proprietăţi pe care le revendica în calitate de moştenitor al Familiei Regale.
În 2020, el a fost condamnat la trei ani şi patru luni de închisoare cu privire la trafic de influenţă şi complicitate.
În acest dosar, 18 persoane au fost condamnate cu privire la un prejudiciu al statului pe care justiţia română îl estimează la 145 de milioane de euro, contestat de către apărare.
O primă cerere de predare către România a fost respinsă de către justiţia franceză şi malteză, după ce Paul de România a fost arestat în Malta.
Curtea de Apel de la Paris considera atunci că mandatul avea un „caracter disproporţionat”. A urmat apoi o serie de răsturnări, până la unda verde a Curţii de Casaţie.
O hotărâre urmează să fie pronunţată la 4 noiembrie.