Pentru a se asigura faptul că plățile directe merg doar către fermierii activi, eurodeputații au convins Consiliul să creeze o listă de entități, cum ar fi aeroporturile sau cluburile sportive, care să fie automatic excluse de la finanțarea UE dacă nu dovedesc că activitatea agricolă reprezintă o parte importantă a venitului lor.

Parlamentul a insistat şi pentru o schemă obligatorie la nivel UE care să ofere tinerilor fermieri un procent de 25% suplimentar la subvenţiile lor pentru primele 25-90 de hectare. Micii fermieri ar putea primi mai mulți bani, iar fermelor mari care primesc mai mult de 150 de mii de euro li se vor tăia sumele care depășesc acest prag cu cel puțin 5%.

Alte Articole

Vestea tristă a dimineții, despre Oana Sârbu. După mai bine ...

Este doliu în lumea medicală. A murit un renumit medic: „Viaţa ...

Victor Ciutacu, interviu emoţionant cu mama lui Radu Mazăre: ...

„Pe lângă faptul de a fi transferat o parte a banilor de la fermierii mari către cei tineri și cei mai mici, am asigurat și o distribuție mai bună a fondurilor în UE. Până în 2020, fermierii din diferite state membre vor trebui să primească cel puțin 72% din plata directă medie la nivel UE”, a declarat Luis Manuel Capoulas Santos, raportor pentru plăţi directe şi regulamentele privind dezvoltarea rurală.

CITEŞTE ŞI Ajutoarele de stat pentru agricultorii români, acordate mai uşor

Conform noii Politici Agricole Comune, 30% din bugetele statelor membre pentru plăți directe pot fi cheltuite doar dacă sunt luate măsuri obligatorii de ecologizare, cum ar fi diversificarea recoltelor, menținerea unei zone verzi permanente şi crearea „unor arii concentrate pe ecologizare”, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.

„Dubla finanţare”, adică plăţi de două ori pentru fermieri pentru livrarea aceluiaşi set de beneficii pentru mediu, nu va mai fi permisă. Totodată, fermierii care nu vor aplica măsurile obligatorii de ecologizare vor suferi penalități suplimentare pe lângă pierderea subvențiilor de „ecologizare”, care vor fi introduse gradual în primii patru ani ai noii politici. „Este o chestiune de echitate să dăm fermierilor mai mult timp să se familiarizeze cu noile reguli. Nu vor fi aplicate sancțiuni în primii doi ani ai noii PAC şi abia apoi va creşte gradual până la 25% partea din așa-numitele plăți verzi care va fi tăiată”, a spus Giovanni La Via, raportor pentru regulamentul privind finanţarea, managementul şi monitorizarea.

Parlamentul European a decis că organizaţiile fermierilor vor primi instrumente suplimentare pentru a ajuta fermierii să facă faţă schimbărilor pieţei şi să întărească poziţia lor de negociere a preţurilor.

„De exemplu, numărul de sectoare în care organizațiile fermierilor pot să negocieze contracte de furnizare în numele membrilor lor fără să încalce regulile competiţiei va fi extins. Organizaţii mai puternice ale producătorilor nu trebuie să se transforme în carteluri, ci ar trebui să îi ajute pe fermieri să-și amelioreze situația economică, dar nu trebuie să se transforme în carteluri”, a spus Michel Dantin, raportorul pentru regulamentul privind organizarea pieței.

Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a salutat votul PE asupra reformei Politicii Agricole Comune, apreciind că aceasta va aduce „un sprijin mai bine echilibrat între fermieri, regiuni şi state membre, cu un accent special pe tinerii fermieri”. Potrivit lui Cioloş, noua PAC „va promova un sector agricol european competitiv, consolidând organizarea fermierilor, inovarea şi investiţiile” şi va ajuta agricultorii „să pună în practică măsuri concrete pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității, pentru creșterea calității apei şi solului”.

Procesul de reformă PAC a fost lansat de Parlament în 2010 şi a atins etapa finală în iunie 2013, când negociatorii din Parlament, Consiliu şi Comisie au ajuns la un acord politic privind punctele importante.
Etapa următoare este adoptarea formală a pachetului legislativ în Consiliu.