Penitenciarele din România, în pragul unui COLAPS. Ministerul Justiţiei cere suplimentarea bugetului

Ministerul Justiţiei propune suplimentarea cu 20 de milioane de lei a bugetului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pentru preîntâmpinarea unui colaps în activitatea sistemului, întrucât bugetul aprobat pe anul în curs nu acoperă necesarul real, în condiţiile în care numărul deţinuţilor a crescut foarte mult în ultima perioadă.

MJ a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Justiţiei pe anul 2013, pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2013.

În nota de fundamentare se arată că în ultimele şase luni numărul deţinuţilor a crescut de la 31.742 la 33.302, cu 1560 de persoane, în condiţiile în care în penitenciare sunt doar 27.700 de locuri, gradul de ocupare atingând, astfel, 120%. "Pentru preîntâmpinarea unui colaps în activitatea sistemului penitenciar, ce poate crea situaţii imprevizibile generate de starea de nemulţumire a persoanelor private de libertate, precum şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă a activităţii specifice sistemului penitenciar, este imperios necesar majorarea fondurilor bugetare cu suma de 20 milioane lei", se arată în document.

Ministerul Justiţiei precizează că, din moment ce numărul deţinuţilor este în continuare în creştere, sistemul penitenciar începe să înregistreze anumite vulnerabilităţi.

"Pentru nerespectarea condiţiilor de detenţie, statul român a fost obligat, prin intermediul a 69 de hotărâri CEDO, la plata unor despăgubiri în cuantum de 680.605 euro şi 10.000 franci elveţieni. De asemenea, instanţele din România au emis hotărâri cu acelaşi obiect. În contextul condamnării, în cursul anului 2012, de către CEDO a României în cauza Iacov Stanciu - care constituie un avertisment serios transmis statului român, anticipativ al unei hotărâri-pilot cu privire la condiţiile de detenţie, a creşterii nivelului de supraaglomerare prin mărirea efectivului de deţinuţi şi implicit a numărului de reclamaţii pentru nerespectarea unui spaţiu de viaţă optim (4 metri pătraţi spaţiu individual), se impune intervenţia Guvernului României pentru asigurarea resurselor necesare", susţine iniţiatorul.

Potrivit MJ, Curtea a constatat că supraaglomerarea din penitenciare, lipsa igienei şi caracterul inadecvat al îngrijirii tratamentului medical constituie un tratament inuman şi degradant, nefiind respectate prevederile art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În totalul fondurilor bugetare alocate la titlul II "Bunuri şi servicii" hrana deţinuţilor reprezintă aproximativ 20% iar utilităţile - aproximativ 40%, diferenţa constând în cheltuieli de transport, întreţinere şi acordarea drepturilor legale persoanelor private de libertate.

"Neplata facturilor la scadenţă emise de furnizorii de utilităţi generează penalităţi de întârziere şi /sau întreruperea furnizării acestora, fapt care va atrage imposibilitatea preparării hranei, asigurării igienei individuale şi colective pentru persoanele private de libertate, precum şi executarea în condiţii necorespunzătoare a serviciului de pază şi supraveghere. O eventuală întrerupere în furnizarea de utilităţi va conduce în mod cert la grave probleme de natura siguranţei statului", atrage atenţia MJ.

În final, sursa citată menţionează că, faţă de situaţia anterior precizată şi având în vedere caracterul special al sistemului penitenciar, din perspectiva faptului că acesta face parte din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, este necesară asigurarea acestor fonduri de la Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, potrivit prevederilor art. 30 alin. 2 din Legea 500/2002 privind finanţele publice, pentru asigurarea cheltuielilor cu utilităţile şi hrana persoanelor private de libertate din unităţile sistemului administraţiei penitenciare.