Cine sunt românii care primesc pensie minimă. Persoanele ale căror pensii calculate sunt mai mici decât pragul stabilit pentru indemnizația socială destinată pensionarilor pot beneficia de o completare până la nivelul prevăzut de lege, dacă îndeplinesc condițiile de acordare. Suma de 1.281 de lei reprezintă indemnizația socială pentru pensionari, stabilită prin lege începând cu 1 ianuarie 2024. În limbaj curent, aceasta este cunoscută drept „pensia minimă”, scrie Libertatea.
Este important de precizat că indemnizația socială nu reprezintă o categorie distinctă de pensie. Ea este, de fapt, un sprijin acordat persoanelor ale căror venituri din pensie se situează sub pragul stabilit de lege. Indemnizația poate fi acordată indiferent de categoria pensiei sau de momentul în care persoana s-a pensionat, însă numai după stabilirea dreptului la pensie și dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) precizează că această completare nu este evidențiată ca o componentă separată în decizia de pensionare. Ea apare pe talonul de pensie.
Faptul că o persoană a cotizat timp de 15 ani nu înseamnă că pensia calculată va fi exact 1.281 de lei. Dacă pensia rezultată în urma calculului pe baza punctajului acumulat este mai mică decât acest prag, diferența poate fi suportată de la bugetul de stat, astfel încât venitul să ajungă la nivelul indemnizației sociale, în condițiile prevăzute de lege.
La stabilirea dreptului la indemnizație sunt luate în calcul și alte venituri relevante. În anumite situații, acestea pot include pensii provenite din sisteme neintegrate în sistemul public, cum sunt cele ale avocaților, notarilor, cultelor recunoscute de lege sau pensiile militare de stat, precum și alte venituri prevăzute de legislația specială.
Citeşte şi: Ghid ANAF 2026. Cum sunt impozitate veniturile din premii, jocuri de noroc și alte surse DOCUMENT
Pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ două condiții: atingerea vârstei standard de pensionare şi realizarea stagiului minim de cotizare. Vârsta standard de pensionare este prevăzută la 65 de ani pentru bărbați și, în urma creșterii progresive stabilite de legislație, va ajunge la 65 de ani și pentru femei. În cazul femeilor, această creștere se realizează gradual, de la 62 de ani și 3 luni până la 65 de ani, urmând să fie finalizată în ianuarie 2035, potrivit Legii nr. 360/2023.
Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Însă atingerea acestui prag nu determină, prin ea însăși, o anumită valoare a pensiei. De asemenea, cei 15 ani de contribuții nu înseamnă că persoana se poate pensiona imediat. Este necesară și îndeplinirea condiției privind vârsta standard de pensionare, cu excepțiile prevăzute de legislație.
La stabilirea drepturilor de pensie trebuie făcută diferența între stagiul de cotizare și stagiul de cotizare contributiv. Stagiul de cotizare poate include, pe lângă perioadele în care au fost plătite contribuții, și anumite perioade asimilate sau necontributive recunoscute de legislația în vigoare. Printre perioadele care pot fi luate în considerare se numără, în condițiile legii, anumite perioade asimilate, cum este concediul pentru creșterea copilului după 1 ianuarie 2006.
Stagiul de cotizare contributiv se referă, în principal, la perioadele pentru care au fost datorate și / sau plătite contribuții de asigurări sociale. În cazul persoanelor asigurate prin contract, legislația prevede îndeplinirea condițiilor referitoare la datorarea și plata contribuțiilor. Prin urmare, analiza perioadelor care intră în calcul trebuie făcută în funcție de prevederile aplicabile fiecărui caz.
Doi români care au contribuit la sistemul public de pensii timp de 15 ani pot ajunge să primească pensii diferite. Unul dintre principalele motive este nivelul veniturilor pentru care au fost plătite contribuțiile. Acestea influențează punctajul acumulat, iar punctajul stă la baza calculului pensiei. Prin urmare, două persoane cu aceeași perioadă de cotizare pot avea cuantumuri diferite ale pensiei dacă veniturile lor pe perioada activității au fost diferite.
Un alt element introdus prin Legea nr. 360/2023 este reprezentat de punctele de stabilitate. Acestea se acordă pentru perioadele de contribuție care depășesc 25 de ani. Astfel, o persoană care a contribuit doar 15 ani nu beneficiază de aceste puncte suplimentare.