Pensii 2023. Anunțul zilei de la Guvern pentru 5 milioane de români! Termenul limită este luna iunie

Pensii 2023. Guvernul României a primit termen limită de la Bruxelles. Trebuie să ia o hotărâre legată de legea pentru pensii.

România încă încearcă să obțină banii din tranșa a III-a din PNRR, blocați din cauza pensiilor speciale și a legii pensiilor. Guvernul promite reforme și spune că face eforturi în acest sens, dar a primit un nou ultimatum de la Bruxelles.

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene spune că noul document legat de aceste jaloane ratate trebuie să fie prezentat curând.

Și din nou, cea mai mare problemă este reprezentată de veniturile „specialilor” din țară, printre care s-ar număra și premierul Nicolae Ciucă. Comisia Europeană nu este de acord cu așa-numitele pensii speciale, oricât ar încerca Executivul să le salveze. Așa că vor avea lor curând noi negocieri, pentru a afla condițiile clare pe care le cer cei de la Bruxelles.

Alte articole

În ce condiții se acordă pensia de urmaș în 2026. Câți ani de căsătorie trebuie să ai ca să beneficiezi de acest drept

Se modifică legea pensiilor. Cine sunt românii cărora li se face dreptate după ani de zile: ”Statul a uitat de ei”

Marius Budăi, anunț de ultimă oră privind salariile și pensiile românilor: ”Trebuie să ajungem la echitate socială”

Legea pensiilor speciale este în momentul de față parte din cererea de plată numărul trei, termenul de plată este luna iunie și avem în perioada 15-19 mai delegație la Bruxelles pentru a relua discuțiile cu Comisia Europeană., a declarat Marcel Boloș.

Pensii 2023. Ce sunt pensiile speciale și cine primește acești bani
Pensiile speciale sunt pensii pentru anumite categorii de bugetari, care costă statul o mică avere în fiecare an. E vorba de miliarde de lei, în condițiile în care gaura din buget a Guvernului ar fi în prezent de peste 20 de miliarde de lei. Și deși sunt anunțate tăieri de cheltuieli, până acum nicio decizie concretă în ceea cei privește pe pensionarii de lux ai României.

Printre cei care intră în această categorie, majoritatea sunt foști angajați ai Ministerului Afacerilor Interne. Ar fi vorba de 140.000 de pensionari doar de la serviciile secrete, Interne si Apărare.

La aceștia se adaugă parlamentarii, diplomatii, magistratii și unii angajati din aviația civila. Un total de 200.000 de pensionari de lux, care costă scump România.

Iar din această cauză, România riscă să piardă și a treia tranșă din PNRR. Bani ce ar trebui folosiți în folosul populației, pentru investiții în diverse domenii.

Pensii 2023. Marcel Boloș a spus și data până la care România va primi răspuns din partea Comisiei Europene: până în iunie, atunci când liderii coaliției vor trebui să prezinte public noua lege a pensiilor, așa cum s-au angajat.

Nu doar procentul pentru plata pensiilor se renegociază la Bruxelles. Coaliția vrea să păstreze sporurile pentru bugetari, care ajung în prezent până la 80% din salariu.

Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene: „Noi încercăm ca acest indicator de dispoziție financiară trecut în PNRR pentru 50 de ani să îl înlocuim cu un alt indicator, să nu depindă aceste cheltuieli cu pensiile de acest plafon și noi să fim în situația în care Guvernul să nu poată ajusta veniturile pensionarilor. Sau să ia măsuri de creștere a acestora. Fiind în procedură de renegociere, ne așteptăm ca în mai-iunie să avem o soluție, o decizie a Comisiei Europene”.

România cere modificarea PNRR. Miza este uriaşă, aproape 30 de miliarde de euro
Pensii 2023.  Data de 30 aprilie 2023 a fost prezentată ca dată orientativă până la care România va trimite propunerile de modificare pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în baza căruia beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro, precizează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care prezintă modul în care se realizează modificarea PNRR şi care sunt propunerile înaintate către Comisia Europeană. Printre propunerile României se numără eliminarea procentului de 9,4% din PIB şi înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB şi înlocuirea liniei de Metrou 4 (M4 Bucureşti: secţiunea Gara de Nord – Filaret (6 staţii), lungime 5,2 km) cu linia de Metrou 6 (M6 Bucureşti: secţiunea 1 Mai – Tokyo (6 staţii), lungime 6,6 km). Propunerile vizează fie modificarea indicatorilor cantitativi aferenţi ţintelor, fie solicitarea de fonduri suplimentare pentru a acoperi necesarul de finanţare ca urmare a creşterii preţurilor.