Pensii 2023. Ministrul Muncii și cel al Fondurilor Europene depun eforturi pentru a convinge oficialii Comisiei Europene să renunțe la procentul de 9,4% din PIB alocat pensiilor în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), astfel încât să se poată remedia inechitățile din sistemul național de pensii și să se elaboreze o nouă lege a pensiilor.

Guvernul român solicită înlocuirea acestui procent cu un indicator anual, corelat și el la produsul intern brut, dar care să permită majorarea pensiilor atunci când economia o permite. Potrivit oficialilor de la București, acest procent impus de Comisie menține românii în sărăcie. Dezbaterile în legătură cu acest subiect se desfășoară la Bruxelles de aproximativ două ore.

Alte Articole

Andra și Cătălin Măruță au o casă de vis. Interiorul te ...

Reguli noi impuse de ANPC pentru magazine. Ce trebuie să afişeze ...

Durere fără margini la înmormântarea lui Robert, românul ...

Marcel Ciolacu aruncă bomba despre eliminarea impozitului pentru pensiile sub 3.000 de lei: „Asta nu s-a discutat în cadrul PSD”
Pensii 2023. Inițial, discuțiile au fost purtate între ministrul Investițiilor Europene, Marcel Boloș, și delegația Comisiei Europene, iar ulterior li s-a alăturat și ministrul Muncii, Marius Budăi. Acesta din urmă are în responsabilitate portofolii importante, precum reforma pensiilor speciale și reforma pensiilor din sistemul public.

“Din păcate, suntem singura țară care am introdus o astfel de constrângere și, culmea, nu a fost introdusă această prevedere la capitolul de asigurări sociale sau protecție socială, ci la capitolul de sustenabilitate fiscală, ceea ce nu cred că era cel mai potrivit loc unde să avem astfel de reglementări, cu atât mai mult cu cât discutăm de niște pre-niște constrângeri, așa cum spuneam pentru o perioadă îndelungată de timp, ori noi suntem cu sistemul de pensii într-o reformă continuă.

Să nu uităm că din 10 în 10 ani tot ne uităm la legislația privind pensiile și de fiecare dată constatăm că avem lucruri de reformat și, iată, am venit și cu această constrângere fiscală, până la urmă financiară, în ceea ce privește situația pensionarilor din România.

Mai mult decât atât, să nu uităm că pe partea de asigurare a finanțării pensiilor noi avem un buget distinct. Într-adevăr, suntem în situația în care bugetul nu se susține în totalitate din contribuții, dar sistemul nu este vinovat de faptul că politica fiscală în România a fost modificată atât de des și nivelul contribuțiilor a fost la fel de des modificat”, a explicat Doina Pârcălabu, ex-președintele Casei Naționale de Pensii, în cadrul unei intervenții la antena3.

Pensii 2023. Când începe eliberarea adeverințelor pentru pensionarea cu 13 ani mai devreme

Pensii 2023. În contextul reformei pensiilor speciale, se regăsește și a treia cerere de plată impusă de Comisia Europeană, care solicită alinierea acestora la principiul contributivității. Guvernul nu a reușit încă să îndeplinească în totalitate acest obiectiv și solicită o amânare, dorind, de asemenea, păstrarea pensiilor militare. În ceea ce privește sistemul public de pensii, se desfășoară negocieri pentru eliminarea procentului de 9,4% din PIB, iar se poartă discuții și în legătură cu legea salarizării bugetare, deoarece Comisia Europeană impune ca sporurile acordate bugetarilor să nu depășească 20%.

“Ori ne-am trezit acum că trebuiesc respectate acele prevederi, că acel plan nu este foarte riguros și asupra lui se revine foarte greu și suntem în situația în care să zicem că putem majora pensiile în anul acesta sau anul următor, dar discutăm de o sustenabilitate fiscală pe termen mediu și lung.

Mai mult decât atât, reforma pe care ne-o propunem să o facem în cazul pensiilor bazate pe contributivitate presupune și ea, pe lângă acea actualizare permanentă a pensiilor în funcție de inflație, presupune alte costuri în sensul punerii principiului contributivității în prim plan, ceea ce înseamnă iarăși sume suplimentare”, a adăugat Doina Pârcălabu.