Pensii 2024. Cum se aplică formula de calcul pentru românii care au muncit în străinătate. Schimbare de ultimă oră

Pensii 2024. În România, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, dar sunt ceva nuanţe atunci când vorbim de cazuri de boală sau stagii de cotizare în alte sisteme de pensii decât cel naţional

A fost depusă la senat o propunere legislativă pentru modificarea art.85 alin.(4) din Legea nr.360/2023 privind sistemul public de pensii.

Sistemul actual de pensii din România, în special Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care va intra în vigoare la 1 septembrie 2024, introduce un stimulent pentru viaţa activă, bonificând orice perioadă de cotizare mai mare de 25 de ani. Potrivit art. 85 alin. (3) din Lege, pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un numar de puncte de stabilitate astfel:

a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;

Alte articole

Ai lucrat în străinătate? Iată cum se adună anii de muncă și în ce condiții poți primi pensia comunitară după noua lege

Ministrul Muncii, Florin Manole, anunţ despre pensiile românilor din străinătate

b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;

c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.

În cazul stabilirii pensiei comunitare pentru cetăţenii care au realizat perioade de asigurare şi în alte state membre ale Uniunii Europene, noua lege a pensiilor publice prezintă o lacună legislativa în ceea ce priveşte acordarea punctelor de stabilitate. Din modul de redactare a art. 85 se poate ajunge la interpretarea că beneficiarii pot obţine puncte de stabilitate numai pentru perioadele de cotizare realizate în cadrul sistemului public de pensii din Romania.

E vestea momentului despre pensii. Simona Bucura Oprescu: „Este unul dintre aspectele esenţiale din noua lege”
Aceste puncte de stabilitate stimulează viaţa activă, participarea pe piata muncii şi reprezintă puncte bonus oferite beneficiarilor care au muncit peste 25 de ani. Aceste puncte ar trebui să fie acordate indiferent de locul/statul în care s-a realizat stagiul de cotizare. Or, aceasta situaţie va crea o discrepanţă în tratamentul aplicat cetăţenilor care au muncit şi în alte ţări europene în comparaţie cu cei care şi-au desfăşurat întreaga carieră în România, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Scopul acestor puncte de stabilitate este de a stimula viaţa activă. În virtutea calităţii de stat membru UE pe care o are România, nu are trebui să aibă relevanţă unde este realizată. Scopul acestor puncte de stabilitate este de a stimula viaţa activă. În virtutea calităţii de stat membru UE pe care o are România, nu are trebui să aibă relevanţă unde este realizată, explică iniţiatorii.

Citește și 60,2% dintre elevii din București sunt de acord cu testarea antidrog în școli. Ce arată rezultatele chestionarului realizat de Prefectura Capitalei

Intervenţia legislativă are în vedere modificarea art. 85 alin. (4) din Legea nr.360/2024, în sensul menţionării exprese a faptului că la stabilirea punctelor de stabilitate se au în vedere şi perioadele realizate sau recunoscute ca atare în alte ţări, în condiţiile legii şi ale regulamentelor europene sau acordurilor bilaterale privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Acest lucru va asigura că toţi cetăţenii care au muncit în alte state beneficiază de aceleaşi drepturi în ceea ce priveşte calculul pensiilor.

Modificarea prevederilor legale reflectă principiul cumulării perioadelor de asigurare, consacrat de Regulamentul (CE) nr. 883/2004. Pensia comunitară va fi calculată în funcţie de întreaga carieră contributivă a beneficiarului, inclusiv perioadele de cotizare realizate în alte state, cu respectarea principiului pro-rata temporis.

Pensii 2024. Cum se aplică noua lege românilor care au lucrat în Diaspora

În ceea ce îi privește pe românii care au muncit în Diaspora, şeful Casei de Pensii spune că nu au motive de îngrijorare, dacă au lucrat în condiții legale. Acest lucru se datorează faptului că stagiul de cotizare din România se cumulează cu cel din țara în care au lucrat.

„Cu siguranță perioada pe care a lucrat-o în altă țară se cumulează cu perioada lucrată în România.Este vorba despre principiul pensiei comunitare, rezultând o decizie de pensionare care cumulează cele două perioade contributive, din România și din țara respectivă. Dar vreau să subliniez că fiecare țară are propriul sistem de pensii, iar pentru perioada contributivă respectivă el se supune legislației de acolo și va primi o pensie proporțională cu vechimea, cu formula de calcul din țară respectivă. Noi vom achita pensia pentru anii contributivi din România. Vă dau un exemplu simplu. Dacă a realizat 15 ani în România și încă 10 ani în Italia, pe decizia de pensionare va scrie 25 de ani, dar fiecare țară va plăti pensia pe contributivitatea pentru anii lucrați în fiecare țară. România va plăti pentru cei 15 ani pensie, iar Italia pentru cei 10 ani. Puncte de stabilitate va primi doar pentru perioada de stagiu de cotizare realizată în România”, a concluzionat președintele Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu.