Pensii speciale 2021. S-a stabilit un nou record. Pensia medie a magistraţilor a depăşit pragul psihologic de 20.000 de lei

Creştere spectaculoasă a pensiilor speciale în România. Venitul mediu primit de magistraţii ieşiţi la pensie s-a mărit spectaculos în cei aproape 6 ani de la prima plată prin Casa Naţională de Pensii Publice, atingând în august nivelul mediu de 20.022 lei, faţă de 9.216 lei în luna decembrie 2015.

06 sept. 2021, 12:42
Pensii speciale 2021. S-a stabilit un nou record. Pensia medie a magistraţilor a depăşit pragul psihologic de 20.000 de lei

Pensii speciale 2021. Potrivit Adevărul, în luna decembrie 2015, când CNPP a făcut primele plăţi pentru pensiile foştilor procurori şi judecători, pensia medie era de 9.216 lei, din care 1.970 de lei provenea din contributivitate şi o medie de 8.202 lei era plătită din bugetul de stat, adică din impozitele, taxele şi contribuţiile tuturor românilor, persoane fizice şi juridice.

Pensii speciale 2021. S-a stabilit un nou record

Aproape şase ani mai târziu, în luna august 2021, pensia medie a magistraţilor a fost de 20.022 lei, din care doar 3.679 lei în baza propriilor contribuţii şi 18.732 de lei plătiţi, în medie, de la bugetul de stat. Numărul pensionarilor de lux a crescut în această perioadă de la 3.208 magistraţi în decembrie 2015, la 4.417 persoane în luna august 2021. Nu acelaşi avans spectaculos l-au avut însă grefierii, pensiile acestora crescând, în medie cu 1.300 de lei în cei cinci ani şi jumătate care au trecut, de la 3.530 lei în luna decembrie 2015 la 4.831 de lei în luna august 2021.

Noua lege a pensiilor prevedea majorarea cu 40% a acestora, însă Guvernul le-a majorat doar cu 14% în septembrie 2020, promițând recuperarea diferenței în anii următori. În acest an, pensiile au fost înghețate, iar recuperarea diferenței de 26% ar trebui făcută până în 2024.

Oficialul a mai spus că România trebuie să vizeze consolidarea fiscal-bugetară. Această expresie înseamnă reducerea deficitului bugetar, adică a diferenței între încasări și cheltuieli, de la nivelul de 7,16% estimat în acest an până la limita de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), prevăzută în tratatele europene. Vîlceanu a arătat că această consolidare fiscală este importantă pentru investitori, astfel încât, în final, România să se împrumute la dobânzi mai mici.

PNL a promis în trecut și eliminarea pensiilor speciale, dar o serie de legi votate în acest sens au căzut la Curtea Constituțională (CCR). În luna mai 2020, CCR a decis că abrogarea pensiilor speciale, cu excepția celor din Armată și Ministerul de Interne, este neconstituțională. Ulterior, Parlamentul a aprobat o lege de impozitare cu 85% a pensiilor speciale, care, la rândul ei, a fost găsită neconstituțională în decembrie 2020. În România, primesc pensii speciale polițiștii, militarii, judecătorii, angajații din serviciile secrete, cei din penitenciare, aviatorii, diplomații, parlamentarii, personalul auxiliar din instanțe etc.

Citeşte şi: Toţi românii trebuie să ştie asta. Care va fi, de fapt, noua metodă de calculare a pensiilor. Preşedintele Casei Naţionale de Pensii a făcut anunţul