Pensii speciale 2025. Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iunie 2025, de 11.685 persoane, în creștere cu 24 persoane comparativ cu luna anterioară, din care 7.849 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat – BASS (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Cei mai mulți pensionari care primeau pensie de serviciu erau beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor, respectiv 5.680, dintre care 2.558 cu pensie din BASS. În cazul acestora s-a înregistrat și cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.258 lei.
Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României au beneficiat, în iunie a.c, 798 persoane (698 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.877 de lei, din care 2.887 de lei pensie de la bugetul de stat.
În ceea ce privește beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea și completarea Legii 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, numărul acestora era de 880 de persoane (655 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.106 de lei (3.421 de lei de la bugetul de stat).
Conform CNPP, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România beneficiau 1.361 de pensionari (toți cu pensie din BASS), iar pensia medie se ridica la 13.015 de lei, din care 7.959 lei suportați din bugetul de stat.
Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 675 de persoane (toți cu pensie din BASS), media fiind de 10.089 de lei, din care 2.146 lei cota suportată din bugetul de stat.
De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor beneficiau 2.291 de pensionari (1.902 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 6.691 de lei, din care 3.832 de lei suportați din bugetul de stat.
Vicepremierul în Guvernul Bolojan a declarat, recent, că reforma pensiilor speciale va viza atât creșterea vârstei de pensionare, cât și schimbarea modului de calcul pentru astfel de pensii, iar acestea se vor regăsi în al treilea pachet de măsuri fiscale, care ar urma să fie gata la finalul lunii iulie.
„În pachetul doi vin elementele de administraţie publică locală, din sistemul de sănătate, iar în pachetul trei, cel târziu, va trebui să avem elementele care vizează privilegiile de pensionare, privilegiile de durată a activităţii pe timpul muncii, în mai multe domenii: şi în Justiţie, şi în MAI, în Interne, Poliţie, Jandarmerie, Armată. Acolo unde serviciile suport, care pur şi simplu fac acelaşi lucru ca într-o primărie, contabilitate, resurse umane, alte activităţi care nu sunt legate de intervenţii ale echipelor de jandarmi, ale forţelor speciale, ale armatei, ale militarilor, trebuie să se apropie de condiţiile de pensionare din celelalte domenii, pentru că altfel vor fi considerate şi sunt considerate privilegii”, a declarat Tanczos Barna la RFI.
Întrebat dacă în această reformă va fi inclusă și majorarea vârstei de pensionare, vicepremierul a răspuns: „Absolut și cât mai repede, imediat, nu într-un orizont de 20 si ceva de ani sau 15 ani. Aceea nu este o reformă serioasă”.
El a continuat prin a spune că înțelege de ce e nevoie de pensii speciale când vine vorba de domenii în care, pe perioada activității, există foarte multe restricții.
„Eu pot să fiu de acord cu cei care spun că e nevoie de pensii speciale pentru că în Europa, în toate ţările civilizate, acolo unde pe perioada activităţii din domeniul respectiv ai foarte multe restricţii, acolo trebuie să ai şi o compensare a acestui lucru. Cei din justiţie, cei din Ministerul Public au foarte multe restricţii, nu pot face altceva, trebuie să se concentreze doar pe activitatea respectivă. Şi comisarii europeni au pensii speciale, şi europarlamentarii, şi cei din administraţia de la Bruxelles, şi cei din Justiţie, poliţie, armată din toate celelalte ţări. Trebuie să fie proporţionale, în relaţie directă cu gradul de suportabilitate din partea societăţii”, mai spune Tanczos Barna.
De asemenea, vicepremierul a vorbit și despre faptul că în reforma pensiilor speciale va fi regândit și modul în care sunt calculate acestea, în așa fel încât să nu fie mai mari decât salariul: „Da, în sensul ca pensia să nu fie mai mare ca salariul. E o aberație”.
Cu privire la posibile proteste și blocaje din partea celor vizați de reformă, Tanczos Barna spune că „se va găsi un compromis corect și rațional, prin dialog”.