Zeci de medici şi farmacişti, săltaţi de procurori pentru fraudă cu reţete false. Prejudiciul – 9 milioane lei

UPDATE: Zeci de medici şi farmacişti din mai multe oraşe din ţară şi din Capitală au fost ridicaţi, fiind bănuiţi de fraudă.

Procurorii DIICOT, împreună cu ofițeri de poliție din cadrul Direcției de Investigare a Criminalității Economice, efectuează, luni, 59 de percheziții pe raza municipiului București și a județelor Brăila, Constanța și Vrancea la farmaciști și medici acuzați că ar fi decontat în mod fraudulos sume mari de bani din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Citeşte şi Percheziţii în Teleorman: Un bărbat, cercetat pentru deţinere de arme ilegale

Potrivit DIICOT, este vizată o grupare infracțională, care activează pe raza municipiului Brăila, ai cărei membri au săvârșit infracțiunile de înșelăciune, evaziune fiscală, spălarea banilor, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fraudă informatică, fals informatic, abuz în serviciu (toate în formă continuată), precum și de constituire a unui grup infracțional organizat, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații, camătă, trafic de influență, cumpărare de influență, dare și de mită și șantaj.

Alte articole

Salarii 2026. Cât încasează un medic angajat la o clinică privată. Leafa de pornire este relativ mică, însă poate ajunge la sume uriașe față de cele de la stat

Cadrele didactice din facultăţile de Medicină şi Farmacie vor ocupa posturi în spitale numai prin concurs. Anunţul lui Alexandru Rogobete

În urma cercetărilor a rezultat, conform sursei citate, că gruparea era formată din 25 de membri, reprezentanți și angajați ai farmaciilor care activează sub sigla SC Ahmeya Pharm SRL și medici de familie sau medici specialiști (inclusiv oncologi) care își desfășoară activitatea pe raza județelor Brăila și Constanța.

Membrii grupării ar fi decontat, în mod fraudulos, în perioada 2011-2015, sume importante de bani din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Valoarea prejudiciului estimat până în prezent se ridică la 9 milioane lei.

Procurorii susțin că informațiile inițiale au conturat un grup infracțional format din reprezentanți și angajați ai farmaciilor care activează sub sigla SC Ahmeya Pharm SRL și medici de familie sau medici specialiști care își desfășoară activitatea pe raza județului Brăila, toți beneficiind de sprijin din partea unor angajați din cadrul Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Brăila.

Anchetatorii au descoperit că, în anul 2009, Titu Sgîrcitu (în prezent încarcerat în Penitenciarul Focșani pentru infracțiuni de violență, fără legătură cu faptele cercetate în acest doar) a înființat SC Ahmeya Pharm SRL, al cărei administrator este soția sa, Liliana Valentina Sgîrcitu.

Prin intermediul acestei societăți, în complicitate cu medici și funcționari din cadrul CAS Brăila, farmaciștii au decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri scriptice în baza unor rețete fictive, eliberate de medici specialiști sau de familie, valoarea estimată a prejudiciului fiind la acel moment de 1,8 milioane lei.

Astfel, în urma unui control efectuat de Camera de Conturi Brăila la CAS Brăila, pentru perioada 1 ianuarie 2011 — 30 iunie 2012, a rezultat un mecanism infracțional conceput de Liliana Valentina Sgîrcitu, cu sprijinul medicilor specialiști oncologi Cosmin Boldeanu și Daniela Vasile, a medicilor de familie Paul Crețu și Vasile Sorica și cu suportul unor angajați ai CAS Brăila, prin care au fost eliberate scrisori medicale în baza cărora au fost emise prescripții medicale fictive pentru medicamentul „voriconazolum”, ulterior aceste prescripții fiind decontate de CAS Brăila prin SC Ahmeya Pharm SRL, existând suspiciunea că societatea a înregistrat operațiuni fictive de achiziție a acestui medicament.

Tot în Brăila, medicul Claudia Pleșea a emis rețete nereale, toate decontate prin SC Ahmeya Pharm SRL, cu scopul de a simula eliberarea unor medicamente achiziționate de asemenea fictiv.

Procurorii mai susțin că Liliana Valentina Sgîrcitu a dezvoltat și pe raza județului Constanța un mecanism similar de fraudare a Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin intermediul a două puncte de lucru ale SC Ahmeya Pharm SRL (deschise în 2013), beneficiind și în acest caz atât de complicitatea angajaților, cât și a unor medici și funcționari din cadrul CAS Constanța.

Palierul grupării din Constanța era coordonat de Mirela Boboc, care avea rolul de a atrage „colaboratori”, medici și funcționari din cadrul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și CAS Constanța.

Astfel, demersurile Mirelei Boboc s-au finalizat prin atragerea medicilor Eugenia Muja, Mihaela Irina Mătărângă și Elena Dumea, care au emis, în perioada iulie 2013 — februarie 2015, mai multe prescripții despre care există suspiciunea că ar fi fictive, precum și a numitei Maria Bănățeanu, zisa „Mia”, de profesie asistent în cadrul Spitalului Județean de Urgență Constanța, care trebuie să faciliteze și să intermedieze accesul la medicii dispuși să emită rețete fictive.

De asemenea, probele au reliefat că funcționarii din CAS Constanța, în schimbul unor foloase necuvenite, furnizau informații cu privire la data și tematica unor controale efectuate la punctele de lucru ale societății SC Ahmeya Pharm SRL, intervenind pentru a evita orice răspundere contravențională a acestei societăți.

Procurorii DIICOT mai au probe și cu privire la comiterea unor infracțiuni de corupție, în scopul obținerii transferului deținutului Titi Sgîrcitu în alt penitenciar.