Performanța care ne ține deasupra prăpastiei: cum scapă România de ratingul „junk”

Acest indicator ar putea să conteze foarte mult în relaţia cu agenţiile de rating şi să scape România de riscul trecerii la „junk”.

Florian Libocor, membru fondator şi ex- preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), consideră că reducerea deficitului bugetar la cinci luni este unul din elementele principale la care se uită agenţiile de rating. El atrage atenţia că ţara noastră trebuie să intre într-o zonă de „stabilitate şi calm” şi să promoveze performanţa din primele cinci luni.

„Trebuie să promovăm performanţa din primele cinci luni, reducerea deficitului la 1,75% este o performanţă, este singurul lucru pe care nu trebuie să nu uităm să-l punem pe masă. Suntem deasupra liniei de junk”, a declarat, joi,  Florian Libocor, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la ASE Bucureşti la care au fost prezenţi mai mulţi reprezentanţi ai băncilor, precum şi analişti financiari.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

La rândull său, Adrian Codîrlaşu, preşedinte CFA România, spune şi el că îmbunătăţirea indicatorilor macro în acest an este un semnal bun.

Alte articole

Traian Băsescu îl laudă pe Ilie Bolojan: „A făcut bine cu reducerea de cheltuieli. A realizat obiectivul să reducă deficitul cu un procent din PIB”

Ce înseamnă pentru România retrogradarea la categoria „junk”. Pensiile ar putea rămâne înghețate, iar salariile bugetarilor ar putea fi reduse

„În opinia mea, atât timp cât vedem indicatorii macro îmbunătăţindu-se, mă îndoiesc că vom fi retrogradaţi. E suficient să ne uităm la cum s-a redus defi-citul bugetar, mai ales că mesajul dat de agenţiile de rating este de viitor, adică să arătăm că este sustenabilă acea reducere de deficit bugetar, este singurul lucru bun din economie.  Agenţiile de rating sunt îngrijorate să nu vină cineva care să cheltuiască mai mult, atunci chiar riscăm să intrăm în junk”, spune Adrian Codîrlaşu, preşedinte CFA România.

Citește și: BOMBA ZILEI: Alexandru Nazare, premier într-un guvern ”de armistițiu”! Ce șanse de materializare are scenariul

Deficit la cinci luni

Deficitul bugetar al României a coborât la 1,75% din PIB după primele cinci luni din 2026, de la 3,35% din PIB în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit execuţiei bugetului general consolidat publicate recent de Ministerul Finanţelor.

Execuţia bugetară la 31 mai s-a încheiat cu un deficit de 35,94 miliarde de lei, comparativ cu 64,23 miliarde de lei în primele cinci luni din 2025. Veniturile to-tale ale statului au ajuns la 279,49 miliarde de lei, în creştere cu 9,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, susţinute în principal de încasările din TVA, impozitul pe salarii şi venit şi taxele pe proprietate. De asemenea, cheltuielile totale au însumat 315,43 miliarde de lei, în scădere nominală cu 1,5%, iar ca pondere în PIB s-au redus de la 16,7% la 15,3%.

Agenţia de rating Moody’s a avertizat, săptămâna trecută, că incertitudinea politică poate afecta consolidarea fiscală, afirmă Ministerul Finanţelor. ”Miza economică majoră a acestor zile este evitarea retrogradării ratingului de ţară. Am mai fost într-un punct vulnerabil şi am reuşit, prin măsuri dificile şi printr-o direcţie fiscală responsabilă, să evităm un scenariu foarte periculos pentru România. Linia responsabilităţii trebuie păstrată”, a declarat ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare.

Moody’s a atras atenţia, într-un comentariu publicat vinerea trecută, că incertitudinea politică prelungită şi lipsa unei majorităţi parlamentare funcţionale pot pune presiune pe procesul de consolidare fiscală şi pe implementarea re-formelor asumate de România.
Agenţia a menţionat că, până în prezent, aşteptările sale au vizat continuarea reducerii deficitului bugetar, de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,5% în 2026 şi 5,9% în 2027. Această traiectorie depinde de capacitatea României de a menţine consolidarea fiscală şi de a adopta măsurile necesare după anul 2026, susţine agenţia.

O altă miză majoră indicată de agenţie este implementarea reformelor şi investiţiilor rămase din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, înainte de termenul-limită de 31 august 2026. Moody’s a remarcat că România a accelerat implementarea PNRR, rata ajungând la aproximativ 70% după ultima plată ap-robată de Comisia Europeană, însă întârzierile în formarea unui guvern stabil pot afecta finalizarea reformelor şi investiţiilor rămase.

Potrivit Moody’s, un cadru politic stabil şi capacitatea instituţională de a susţine măsurile necesare sunt importante pentru menţinerea traiectoriei fiscale asumate de România în perioada următoare.

Citește și: Pod „trainic” între România şi Republica Moldova: Undă verde pentru a construi autostrada și podul dintre cele două ţări