Pericolul din pereții caselor. Gazul radioactiv pe care-l inhalează cei care locuiesc în clădiri reabilitate termic

Pericolul din pereții caselor este, aşadar, reprezentat de radon, care se formează în interiorul clădirilor, pătrunde uşor prin fisuri şi se acumulează treptat în aerul de interior, avertizează cercetători ai Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, citaţi de Digi 24

Radonul, pericolul din pereții caselor

„Cercetătorii UBB atrag atenţia că, după reabilitarea termică a clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea majoritatea instituţiilor publice, şcoli şi grădiniţe, care au deja un nivel crescut de radon, concentraţia acestuia va creşte şi mai mult, depăşind cu mult limita maximă admisă şi punând în pericol sănătatea copiilor şi a angajaţilor care îşi petrec zilnic în aceste clădiri între 8-10 ore. Radonul este cel mai nociv poluant natural din mediul interior, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică.

Specialiştii UBB din cadrul Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma” (LiRaCC) studiază constant efectele radonului asupra sănătăţii. Radonul este un gaz cancerigen, căruia i se atribuie între aproximativ 15% din cele 14.000 de cazuri anuale de cancer pulmonar identificate în Europa. La nivel mondial, este considerat a fi a doua cauză principală a cancerului pulmonar după fumat. Expunerea prelungită la niveluri care depăşesc 100 Bq/m3 este tratată ca o problemă serioasă de mediu şi de sănătate publică”, se arată într-un comunicat transmis de Universitatea „Babeş-Bolyai”.

Citeste si A luat Bacalaureatul la 43 de ani şi vrea să dea admitere la Medicină. O femeie din Iaşi vrea să fie exemplu pentru copiii ei

Alte articole

Vouchere de 20.000 de euro de la stat pentru aceşti români care stau la bloc. Vezi dacă eşti eligibil

Expunerea la acest gaz prezent în sol crește alarmant riscul de cancer pulmonar. Care sunt zonele afectate din România

Cercetătorii clujeni reamintesc că Uniunea Europeană a stipulat în Directiva CE 2013/59/Euratom obligaţia ca statele membre să monitorizeze şi să raporteze nivelurile de radioactivitate din surse naturale şi antropice.

România are în implementare, încă din 2018, un Plan Naţional de Radon care vine în întâmpinarea acestei directive, prin care măsurarea concentraţiei de radon în aerul din insituţii de învăţământ, spitale şi în alte tipuri de clădiri publice cu grad de ocupare ridicat.

În 20% dintre şcolile investigate, concentraţia de radon – peste limita admisă

Oamenii de ştiinţă de la Cluj mai arată că în 20% dintre cele 400 de şcoli deja investigate în această privință, concentraţia de radon depăşeşte limita admisă. În comunicatul UBB se mai arată că aplicarea unor lucrări pentru protecţia faţă de radon este obligatorie.

„Legislaţia din România prevede că nivelul de referinţă de la care se impune aplicarea remedierii pentru concentraţia de radon este 300 Bq/m3, iar o astfel de expunere echivalează pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, respectiv cu efectele cauzate de fumatul a 16 ţigări/zi”, arată UBB.

Citeste si Christian Ciocan, scandal într-o secţie de poliţie după ce a fost amendat şi lăsat fără permis de conducere pentru mai multe contravenţii