Pesta porcină africană, confirmată în 29 de localităţi din judeţul Tulcea

„Sunt 29 de localităţi afectate mai mult sau mai puţin de PPA. Întregul aparat sanitar-veterinar judeţean şi colegi din alte DSVSA-uri ne ajută în acţiunile de stopare a difuzării acestui virus în alte exploataţii sau localităţi. De asemenea, avem o echipă care participă la eutanasia şi ecarisarea exploataţiei comerciale cu circa 46.000 de capete de porcine. Acţiunea este în derulare şi probabil că va mai dura o perioadă”, a afirmat Tuchilă.

Pe lângă echipele de medici veterinari care se ocupă de focare, în judeţ mai activează şi echipe care întocmesc documentaţiile necesare acordării despăgubirilor proprietarilor de suine sacrificate pentru stoparea extinderii focarelor de PPA, conform Hotărârii de Guvern nr. 1.214/2009 actualizată.

„Bugetul DSVSA include sume necesare despăgubirii proprietarilor animalelor infectate cu boli prevăzute în HG nr. 1.214/2009, ca de exemplu anemia infecţioasă ecvină, leucoza enzootică bovină şi gripa aviară. Astfel, avem bani pentru despăgubiri ca urmare a sacrificării porcilor, dar Autoritatea Naţională ne-a solicitat estimări pe care noi le-am transmis deja”, a precizat directorul DSVSA.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit sursei, apariţia focarelor de PPA din România la un interval de circa trei ani faţă de înregistrarea focarelor de PPA din Ucraina se explică prin începerea recoltării mecanizate şi a vânătorii în ţara vecină, care au speriat mistreţii bolnavi. Aceştia, pe fondul nivelului scăzut al Dunării, au ajuns în Delta românească, unde au intrat în contact cu suinele domestice crescute, în unele cazuri, în stare de libertate de localnici.

Alte articole

Alertă alimentară în magazinele din România. Sute de ouă cu Salmonella și tone de carne de porc, retrase de la rafturi

Peste o tonă de carne posibil infectată cu virusul pestei porcine africane a fost retrasă de la comercializare

„Judeţul Tulcea este, conform Comisiei Europene, zonă de risc, ceea ce înseamnă că porcinele vii nu pot părăsi judeţul şi nici produsele şi subprodusele obţinute de la acestea. În schimb, unităţile care procesează sau care abatează animale în viu pot să primească spre sacrificare animale din zone indemne, în care nu evoluează PPA. Unităţile de procesare pot primi carne din localităţi în care nu evoluează PPA, inclusiv din importuri”, a mai spus directorul DSVSA.

PPA este, potrivit sursei, o boală care nu se transmite la om, însă omul poate reprezenta o sursă de infecţie prin echipamentul sau hainele nedezinfectate purtate în focare.

Această boală a fost confirmată în România la sfârşitul lunii august a anului trecut, iar numărul focarelor a crescut foarte mult în luna iunie a acestui an, după ce primele suspiciuni de PPA au fost confirmate în localităţi tulcene situate pe braţul Chilia al Dunării, graniţa româno-ucraineană.

De la sfârşitul anului 2015 până în prezent, medicii veterinari tulceni, reprezentanţii Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) şi cei ai Direcţiei Silvice au fost într-o permanentă activitate de informare şi de prevenire a apariţiei acestei boli. În condiţiile în care vânătoarea în Deltă este interzisă de mai mulţi ani, pentru sezonul de vânătoare 2017-2018, în urma acordului primit din partea Academiei Române, ARBDD a emis autorizaţie de recoltare pentru 60 de exemplare de mistreţ pe fondurile cinegetice limitrofe graniţei cu Ucraina – Somova, Sireasa, Stipoc, Tatanir şi Popina -, pentru a se stabili dacă mistreţii din Deltă sunt bolnavi de PPA.

Niciuna dintre probele recoltate de la mistreţii din Deltă nu a fost pozitivă la PPA, potrivit DSVSA, până pe data de 11 iunie, când pe raza comunei Ceatalchioi au fost găsiţi trei mistreţi morţi.