Peste 40.000 de curieri se transformă în agenţi ANAF. Practic, firmele de curierat vor trebui să completeze un formularul 395, „Declaraţie informativă privind trimiterile poștale contra ramburs efectuate de către furnizorii de servicii poștale pe teritoriul naţional”. Acesta se va depune, lunar, prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, pe portalul e-guvernare. Datele vor fi păstrat de ANAF timp de cinci ani de la data primirii, urmând ca acestea să fie șterse automat după împlinirea acestui termen.

Citeşte şi: Șerban Pop, vicepreședinte ANAF, condamnat la 13 ani de pușcărie. A primit o mită de 2,5 milioane de euro

Alte Articole

Anunțul făcut de Andreea Marin, după 5 ani de relație cu ...

Ce temperatură trebuie să ai în casă iarna. Iată cum să ...

VIDEO Minune la o biserică din Sibiu. Icoana făcătoare de ...

Firmele de curierat subt obligate să transmită cătreANAF următoarele informaţii:

• Numărul de înregistrare și data documentului de transport;
• Denumirea persoanei juridice expeditoare sau numele și prenumele expeditorului persoană fizică, ce sunt înscrise pe documentul de transport, și codul de identificare fiscală al expeditorului (câmpul cu codul nu se completează dacă expeditorul e nerezident și n-are CIF);
• Numele și prenumele destinatarului persoană fizică sau denumirea persoanei juridice destinatare;
• Adresa exactă și județul de preluare a coletului pentru expediere sau adresa exactă și județul în care e situat sediul, punctul de lucru ori oficiul furnizorului de servicii poștale la care e adus coletul pentru expediere;
• Contravaloarea în lei a bunului livrat și modalitatea în care se achită rambursul către expeditor:
  cont colector (dacă expeditorul a optat ca valoarea rambursului să fie virată într-un cont bancar, se indică modalitatea aceasta și se trece codul IBAN aferent);
  numerar (dacă expeditorul a optat ca valoarea rambursului să fie returnată în numerar, se indică modalitatea aceasta și se trec numele și prenumele persoanei care a încasează banii).

Citeşte şi: ANAF îi bântuie pe contribuabili și după moarte. Românii cu venituri extrasalariale sunt nevoiți să plătească contribuții chiar și după ce nu vor mai fi

Lucian Heiuş, preşedintele ANAF, susţine că astfel vor fi blocaţi evazioniştii care aduc produse, le vând, iar ceea ce se plăteşte ramburs este „la negru”.

„Comerţul în România şi-a modificat modul în care se desfăşoară. Tot mai multă lume cumpără în sistemul online. Fiecare dintre noi am cumpărat cel puţin o dată de pe net, să folosim aşa, o expresie clasică. În analizele de risc pe care le fac colegii noştri de la Inspecţia Fiscală, am constatat că, din păcate, de multe ori un expeditor livrează foarte multe produse şi culmea, când căutăm acel expeditor, constatăm că nu există sau există dar nu declară aproape nimic. Şi atunci ne-am dat seama că există o nişă pe care au găsit-o evazioniştii, acest comerţ electronic. Aduc produse, le vând în sistem online, ceea ce se plăteşte cu cardul sau prin bancă şi îl înregistrează, ceea ce plăteşte ramburs, este la negru”, a declarat preşedintele ANAF.