Peste 900 de monede de tezaur au dispărut de la Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău

Constatarea lipsei monedelor a fost făcută de către managerul Muzeului Județean Zalău, Corina Bejinariu, în momentul în care instituția a demarat o amplă inventariere și confruntare a pieselor din depozite cu cele existente în acte.

„Specialistul pe numismatică, cel care a verificat partea de numismatică și tezaur, îmi semnalează, printr-o adresă, la începutul anului 2014, că din 1256 de piese, au revenit în spațiile instituției doar 361, iar 908 nu au mai revenit, în urma faptului că în 1997 tot tezaurul a fost dat pentru determinare — determinare înseamnă să știm din ce perioadă sunt monedele, piesele — pe un proces verbal de mână. Pe acest proces verbal a plecat în 1997 tezaurul de la Borza din instituție, la Cluj-Napoca, către domnul Francisc Pap, cel care semnează procesul verbal. Era numismat, specialist la Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei. Mi se semnalează acest lucru, fapt pentru care eu, în 2014 — e vorba de 17 ani de la data plecării lui din instituție, mă adresez muzeului din Cluj, pentru restituirea celorlalte piese. Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei îmi răspunde că, în urma verificărilor, cele 908 monede la care facem referire nu se află în patrimoniul muzeului cu niciun titlu și nu există niciun act, document, proces verbal de predare-primire care să ateste că acestea ar fi intrat vreodată în instituția lor”, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, Corina Bejinariu, potrivit Agerpres.

Potrivit sursei citate, s-a luat legătura cu numismatul care le-a expertizat, dar acesta, fiind la o vârstă înaintată, a spus că nu-și amintește ce s-a întâmplat cu tezaurul. Nici cercetările efectuate în depozitele muzeului din Cluj-Napoca nu au dus la descoperirea monedelor dispărute.

În condițiile în care nu s-a putut determina unde se află aceste monede, Corina Bejinariu a sesizat, în ianuarie 2015, Inspectoratul de Poliție Județean Sălaj și Direcția de Cultură Sălaj, declarându-le dispărute.

Alte articole

Ce randament mai aduc românilor titlurile Tezaur. Cele mai profitabile sunt cele pe cinci ani

S-au majorat dobânzile! Statul ia banii românilor de pe card şi oferă o recompensă mai mare DOCUMENT

Managerul Muzeului Județean afirmă că piesele au fost, totuși, integral identificate, Francisc Pap, împreună cu Elena Musca, de la muzeul din Zalău publicând într-o revistă de specialitate descrierea lor.

IPJ Sălaj a confirmat, pentru AGERPRES, deschiderea unui dosar penal în acest caz.

„În luna ianuarie, am deschis un dosar penal pentru tezaurul de la Borza, pentru neglijență în serviciu și abuz de încredere. În 24 septembrie 2015, dosarul a fost transmis Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău”, a precizat joi, Maria Cristea, purtător de cuvânt al IPJ.

În localitatea Borza s-a descoperit, în 1994, un tezaur datând de la începutul secolului al XVII-lea, în componența căruia intră monede medievale și obiecte de podoabă. Descoperirea a fost întâmplătoare, datorată lucrărilor de regularizare a unui drum comunal. Un excavator care lucra la drum a distrus un vas și sacul în care erau depozitate monedele, dar le-a acoperit din nou cu pământ. În ziua următoare, copiii care mergeau cu bivolii la păscut au găsit câteva monede, pe care le-au arătat sătenilor, ce au scos la lumină întregul tezaur, achiziționat mai apoi de muzeul din Zalău. Tezaurul monetar număra 1256 de monede de argint, două inele și 58 bucăți de mărgele de argint și ceramică.

Potrivit determinării realizate de Pap și Musca, cele mai vechi monede datează din 1441 și provin din Ungaria. Piesele tezaurului nu depășesc secolul XVI. O prezență remarcabilă o constituie un denar emis în localitatea Chur, dintr-un canton afiliat Confederației Elvețiene. Moneda emisă în 1569 este, în opinia lui Pap și Musca, un unicat în tezaurele monetare din Banat și Transilvania.

Citeşte şi Un tânăr din Oradea a descoperit o comoară cu detectorul de metale