Studiu: Peste o treime dintre bucureşteni sunt iritaţi de dezordinea din casă. Mulţi dintre ei au casa plină de amintiri

„Acasă este un loc al emoţiilor pozitive: 88% asociază acasă cu siguranţa şi cu sentimentul de familiaritate, 87% cu grija şi 83% cu sentimentul de apartenenţă. 73% dintre bucureştenii care se află într-o relaţie petrec timp acasă cu partenerul/a în fiecare zi şi, cu toate acestea, trei din zece bucureşteni consideră că ar trebui să petreacă mai mult timp cu partenerul lor”, arată studiul publicat marţi, informează news.ro.

Citeşte şi Percheziţii în Bucureşti şi Ilfov, într-un dosar de evaziune şi rambursări ilegale de TVA, cu un prejudiciu de peste 5 milioane lei

De cele mai multe ori, activităţile pe care bucureştenii aleg să le facă alături de cei dragi acasă sunt: să ia masa împreună, să stea de vorbă şi să se uite la filme sau la telvizor.

„Dacă ar avea o oră în plus liberă, 55% dintre bucureşteni ar alege să o petreacă alături de un membru al familiei, însă există şi un număr mare de bucureşteni care ar alege să petreacă o oră singuri (trei din zece)”, mai arată studiul.

Alte articole

Oraşul din România cu cele mai multe ajutoare sociale. Surpriză de proporţii după analiza lui Mirel Palada

Afacerea de lângă București care a înflorit. Românii care se ocupă cu așa ceva au dat lovitura

De asemenea, mediul online joacă un rol din ce în ce mai important, astfel că 28% dintre bucureşteni cred că interacţiunea online este mai importantă decât să invite oamenii acasă. Mai mult, 17% dintre bucureştenii de peste 61 de ani se simt stresaţi dacă nu îşi verifică zilnic conturile de social media, la fel şi 13% dintre tineri (între 18 – 29 ani).

Totodată, 37% dintre bucureşteni îşi verifică conturile de social media dacă se trezesc noaptea din somn. În plus, peste jumătate dintre bucureşteni păstrează lucruri care le amintesc de ceva important şi drag din viaţa lor.

Cu toate acestea, ordinea este importată, cu 62% dintre bucureşteni care declară că au prea multe lucruri în casă pentru a le putea organiza şi 55% care consideră că o casă frumoasă înseamnă să ai mai puţine lucruri. De asemenea, 36% dintre bucureşteni sunt iritaţi de dezordinea din casa lor cel puţin o dată pe săptămână, în timp ce trei din zece bucureşteni şi-ar dori mai puţine lucruri în casa lor.

„Familiaritatea şi confortul sunt cele mai puternice emoţii pe care le au bucureştenii faţă de lucrurile pe care le deţin”, se mai arată în studiu.

Unul din doi bucureşteni asociază acasă cu un miros specific, faţă de 40% la nivel global. În plus, 58% cred că toate casele au un miros specific. Atunci când se gândesc la casa ideală, 47% dintre bucureşteni îşi imaginează o casă spaţioasă şi 37% o casă ordonată. Pentru a crea sentimentul de „acasă”, bucureştenii sunt preocupaţi de iluminat – 75% (faţă de media globală de 31%) şi de momentele petrecute cu cei dragi (75%).

Citeşte şi Studiu despre sex: Ce spune mâna despre „bărbăţie

„Atunci când se gândesc la casa lor, cei mai mulţi bucureşteni sunt mulţumiţi, însă 30% consideră că este prea multă gălăgie şi 35% că au prea multe lucruri vechi”, se precizează în cercetare.

Un procent de 41% dintre bucureştenii tineri (18 – 29 ani) îşi doresc mai mult spaţiu personal, faţă de o medie de 37%.

„Atunci când vizitează casa cuiva, bucureştenii se aşteaptă ca aceasta să fie liniştită (56%), ordonată (55%), să aibă un miros plăcut (51%), să aibă multe cărţi (11%)”, spun autorii studiului.

Datele mai arată că trei din cinci bucureşteni consideră că acasă înseamnă mai mult decât pereţii locuinţei, iar 49% văd cartierul ca parte din „acasă”.

„Bucureştenii preferă să stea în casa cuiva atunci când călătoresc datorită ospitalităţii şi a prezenţei unei amprente personale. 52% dintre tinerii bucureşteni cu vârste între 18 şi 29 ani se simt acasă în afara propriei locuinţe”, se arată în cercetare.

Cercetarea IKEA s-a realizat în Berlin, Londra, Madrid, Moscova, Mumbai, New York, Paris, Shanghai, Stockholm, Sydney, Toronto şi Zürich. Datele au fost obţinute prin intermediul unui chestionar online distribuit prin e-mail către un eşantion reprezentativ de vârstă şi sex la nivel naţional. În Bucureşti, au răspuns 1.001 persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 80 de ani, în perioada 15 – 29 august 2016.