Peste un milion de ucraineni au intrat în România de la începutul războiului. Câţi au decis să rămână în ţară în continuare

Dintre cei peste un milion de ucraineni, aproape 81.000 dintre aceştia care au intrat în România de la începutul războiului se află în continuare în ţară.

„De la declanşarea acestei crize, 24 februarie 2022, până la data de 9 iunie 2022, ora 24.00, prin punctele de trecere a frontierei de la nivelul întregii ţări au intrat în România 1.161.655 de cetăţeni ucraineni. În acelaşi interval de referinţă, la nivel naţional, au ieşit din ţara noastră 1.080.474 de cetăţeni ucraineni”, a anunţat Poliţia de Frontieră, conform Ziarul Financiar.

Datele Poliţiei de Frontieră arată că 81.181 dintre ucrainenii care intrat în România de la începutul războiului sunt în continuare în ţară. Dintre ucrainenii care au rămas în România, puţin peste 36.000 au şi un permis de şedere temporară.

„În perioada 18 martie – 7 iunie 2022 au fost eliberate 36.045 de permise de şedere pentru protecţie temporară pentru cetăţeni ucraineni“, arată datele trimise de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Alte articole

The Telegraph, noi dezvăluiri: Trump îi dă lui Putin teritoriile ocupate în Ucraina

Război în Ucraina. Imaginile care-l vor înfuria pe Vladimir Putin. Preşedintele rus vrea capul lui Zelenski VIDEO

Citeşte şi: Război în Ucraina. Rusia acuză armata lui Zelenski că bombardează platformele din Crimeea

Peste un milion de ucraineni au intrat în România de la începutul războiului. Doimeniile în care şi-au găsit locuri de muncă

Cele mai multe permise de şedere temporară pentru ucraineni au fost eliberate în Bucureşti – 11.735, Constanţa – 2.576 şi Galaţi – 2.353.

Puţin peste 890 dintre ucrainenii care au rămas în România s-au înre­gistrat în evidenţele Agenţiei Naţio­nale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) pentru a fi ajutaţi să intre pe piaţa muncii din România. Dintre aceştia, 546 sunt nou angajaţi pe piaţa muncii prin intermediul ANOFM.

Cei care şi-au găsit un loc de muncă şi lucrează în industrii precum cea de cablaje auto, în industria auto, în construcţii sau în HoReCa.

„Meseriile cetăţenilor ucraineni ocupaţi sunt: confecţioneri cablaje auto, specialişti în industria auto, con­fec­ţioneri în industria textilă, mun­ci­tori în domeniul construcţiilor, vio­lo­nist, şofer, meserii din industria HoReCa, reprezentanţi comerciali, pes­cari, cofetar, pedagogi, mecanici auto, IT, patiseri, ambalatori, bucătari, ope­ratori de prelucrare date, frizeri, mani­chiuriste, cosmeticiene, îngrijitori de spaţii verzi, manipulant marfă, mun­ci­tori în industria alimentară, ne­ca­li­fi­caţi în domeniul electricităţii, ne­ca­lificaţi în întreţinerea drumurilor, chi­mist în industria textilă, lucrător în do­meniul vânzărilor auto, operator ma­şini, lucrător social, translatori, mun­ci­tori în industria de aeronave, teh­ni­cian den­tar, inginer, arhitect ma­na­ger, in­giner proiectant, muncitor ne­ca­lificat în turnarea metalelor ne­fe­roase, in­gi­ner nave, director de vân­ză­ri, con­tro­lor de calitate, operatori mase plas­tice, părinte social, maca­ra­giu pe ma­carale plutitoare, agent navă şi fo­tograf“, după cum arată datele de la ANOFM.

Cei mai mulţi cetăţeni ucraineni refugiaţi înregistraţi în evidenţele ANOFM au fost în judeţele: Arad (104), Bihor (80), Suceava (74), Bucureşti (70), Bistriţa-Năsăud (67) şi Timiş (63).

Circa 288 de companii din România au pus la bătaie 4.214 de locuri de muncă pentru refugiaţii ucraineni.

Citeşte şi: Putin, sfidat în Ucraina. Soldaţii ruşi nu mai respectă ordinele