Petre Daea a afirmat că „nu există niciun colţişor din ţară în care să nu avem secetă pedologică”.

„Situaţia actuală se prezintă astfel, în România, din nefericire, temperaturile ridicate, lipsa apei din sol, seceta pedologică practic au ocupat toată ţara. Nu există niciun colţişor din ţară în care să nu avem secetă pedologică”, a spus ministrul Agriculturii, potrivit News.ro.

Alte Articole

Monica Bîrlădeanu le-a transmis credincioșilor ce să facă ...

Porumbul de la mare care te arde la buzunare, de 1 Mai. Indiferent ...

Ce trebuie să faci ca să primești ulei gratis de la supermarket. ...

Ministrul Agriculturii a mai spus că singurele zone care nu sunt afectate de secetă sunt cele zone mlăştinoase, care nu sunt în circuitul agricol al României.

Petre Daea, avertisment terifiant despre secetă. „În judeţul Giurgiu nu avem nicio posibilitate de irigat”

„Calea pe care o avem de urmat şi instrumentul cu care să putem interveni a fost sistemul de irigaţii”, a mai menţionat Daea, arătând că a fost pus în stare de funcţionare pe fiecare zonă în parte.

Ministrul a arătat că ”până în judeţul Giurgiu nu avem nicio posibilitate de irigat, dat fiind faptul că nivelul Dunării a scăzut şi apele s-au îndepărtat de mal”.

„Practic, sunt zone, punctual la Zimnicea, unde plaja care s-a născut în urma retragerii apelor se întind pe o lăţime de aproximativ 500 de metri”, a mai precizat Daea.

”Ce am făcut în aceste zone, am intervenit în zonele unde au putut să dragăm, canelele de aspiraţie, care nu sunt astăzi funcţionale”, a explicat ministrul Agriculturii.

De asemenea, autorităţile iau în calcul să se folosească acest sistem, pentru a draga când se ridică nivelul apei.

Citeşte şi: Angajări pe bandă rulantă la stat. Salariile vor fi majorate cu 30%

20 de judeţe, afectate de secetă. Situaţia suprafeţelor calamitate

Seceta a afectat o suprafaţă totală de 150.565 hectare, din 20 de judeţe: Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Tulcea, Teleorman, Timiş, Vaslui şi Vrancea, potrivit Ministerului Agriculturii.

„Situaţia suprafeţelor calamitate pentru care s-au întocmit procese-verbale de constatare a pagubelor. Suprafaţă totală afectată de secetă este de 150.565 ha, comunicată până la această dată de către 20 judeţe (Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Tulcea, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vrancea)”, au precizat reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

De altfel, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a coordonat, marţi, la sediul Ministerului Agriculturii, şedinţa Comitetului interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agricultură.

Autorităţile s-au pus de acord pentru a realiza o analiză a fenomenelor extreme cu care se confruntă agricultura din România, implementarea unor măsuri operative pentru reducerea pierderilor suferite de fermieri din cauza condiţiilor climatice nefavorabile şi instituirea unui program de măsuri în vederea gestionării efectelor produse de schimbările climatice.

Ministrul Agriculturii a prezentat, la şedinţă, Regulamentul propriu de organizare şi funcţionare al Comitetului, care a fost aprobat în unanimitate de voturi.

Totodată, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena Mateescu, a expus situaţia meteorologică dificilă cu care se confruntă ţara noastră în această perioadă.

La rândul său, ministrul Petre Daea a făcut o informare privind sectorul agricol.

Citeşte şi: Avocat român, mort în vacanţă în Lefkada. A făcut atac cerebral în timp ce mergea cu bicicleta

Măsurile aplicate de Ministerul Agriculturii din cauza secetei

De asemenea, ministrul Agriculturii a prezentat şi un Program de măsuri implementate până în prezent, astfel:

Constituirea comisiilor de constatare şi evaluare a pagubelor generate de fenomenele periculoase, ca urmare a secetei pedologice, în baza Ordinului comun al MADR şi MAI. În acest fel, fermierii pot valorifica pentru furajarea animalelor culturile afectate de secetă şi pot încasa şi banii din subvenţiile aferente terenurilor respective;
Adoptarea hotărârii de guvern privind acordarea diferenţei la subvenţia pentru motorină. Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 27.894.255 leipentru un număr de 12.871 beneficiari şi o diferenţă de cantitate de motorină determinată cu acciza redusă de 17.113.093,168 litri;
Facilitarea accesului la creditare, prin crearea unui nou produs de garantare menit să sprijine fermierii, Programul ”Detrei ori Subvenţia”, realizat în parteneriat cu CEC Bank şi cu Fondul de Garantare a Creditului Rural;
Solicitarea la Comisia Europeană a aprobării privind acordarea avansului pentru plăţile directe la un nivel de 70% şi 85% pentru măsurile de mediu şi climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2022;
Elaborarea actului normativ privind modificarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii şi a infrastructurii de desecare şi drenaj din România, în vederea adaptării agriculturii la schimbările climatice şi reducerea efectelor acestora asupra producţiei agricole, suma destinată este de 1,5 miliarde euro, reprezentând fonduri de la bugetul naţional, care vor fi alocate până în anul 2027;
S-au prevăzut investiţii noi în infrastructura secundară de irigaţii din fonduri UE, în valoare de 400 milioane euro, prin Planul Naţional Strategic 2023-2027;
S-au prevăzut investiţii în sisteme locale de irigaţii din fonduri UE, în valoare de 100 milioane euro, prin Planul Naţional Strategic 2023-2027;
S-au prevăzut investiţii privind procesarea produselor agroalimentare în vederea obţinerii de produse cu valoare adăugată în sumă de 424 mil. euro,prin Planul Naţional Strategic 2023-2027;
Înfiinţarea unui Colectiv multidisciplinar pentru elaborarea unui ghid de bune practici care să indice tehnologii şi soiuri adaptate la noile condiţii climatice;
Înfiinţarea Grupuluide lucru privind gestionarea efectelor produse de schimbările climatice.

​Ministrul le-a comunicat participanţilor o serie de măsuri care contribuie la combaterea efectelor schimbărilor climatice şi care trebuie puse în aplicare în perioada imediat următoare: acordarea de sprijin fermierilor în recoltarea şi gestionarea producţiei, menţinerea în funcţiune a sistemului de irigaţii şi creşterea capacităţii de irigat, evaluarea tuturor resurselor de apă şi irigare a culturilor, dezvoltarea sistemelor de stimulare a precipitaţiilor în cadrul Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, asigurarea subvenţiei pentru lucrările agricole, asigurarea materiei prime pentru zootehnie, creşterea capacităţii de industrializare a producţiei primare, constituirea unui Ghid de bune practicicare să indice tehnologii şi soiuri adaptate la noile condiţii climatice.

Din cadrul Comitetului interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agricultură fac parte reprezentanţi la nivel de secretar de stat din: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Ministerul Finanţelor; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene; Ministerul Energiei; Ministerul Economiei; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale; Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului.