Petrişor Obae: Predomină percepţia greşită că orice cuvânt scris e şi adevărat

Zilnic suntem bombardaţi din mediul online cu o sumedenie de informaţii distribuite într-un mod agresiv, menite să şocheze. Este reversul dezvoltării rapide a internetului şi propagării sale în toate mediile. Tema dezinformării face obiectul unei campanii rtv.net, iar analistul media Petrişor Obae ne-a răspuns la câteva întrebări legate de fluxul informaţional consistent, dar în multe cazuri de o veridicitate îndoielnică.

Care sunt cauzele difuzării pe piaţa online a ştirilor neverificate?

Înainte de a vedea cauzele, problema este la definiţia ştirilor. Predomină percepţia greşită că orice cuvânt scris apărut cine ştie unde înseamnă o ştire doar pentru că a apărut şi atât. Problema gravă este însă că această percepţie greşită o întâlnim şi în rândul jurnaliştilor.

De multe ori, jurnaliştii nu sunt capabili să discearnă (sau, pur şi simplu, nu o fac din comoditate) între o informaţie apărută pe online şi un zvon. Nu vreau să intru acum în motivele pentru care o fac (indolenţă, comoditate, lipsă de profesionalism sau grabă) dar este de datoria ziaristului să verifice o informaţie care apare pe o altă sursă decât o publicaţie care lucrează pe standarde jurnalistice.

Alte articole

Guvernul a aprobat acordarea primei de carieră didactică pentru personalul didactic şi didactic auxiliar și majorarea costului standard per elev pentru 2026

Sorin Grindeanu: „Tot împreună trebuie să cosntruim o majoritate. Ilie Bolojan trebuie să demisioneze, chiar dacă e interimar”

Internetul oferă mii de surse de informare, dar nu toate lucrează după standarde jurnalistice (nici nu sunt obligate). Practic, oricine îşi poate face un blog, dar asta nu oferă implicit o garanţie că tot ce apare este verificat dupa normele jurnalistice. Aceasta este datoria jurnalistului care vrea să preia o informaţie. Problema acestor informaţii neverificate (care vor exista întotdeauna pe internet) şi modul de rezolvare este la receptor (la jurnalistul care intenţionează să o preia şi să o propage) şi nu la emiţător. Ţine de responsabilitate şi de un minim profesionalism.

Cum afectează acest tip de informare relaţia cu publicul?

Propagarea unei informaţii false are un singur rezultat: pierderea credibilităţii. Publicul va pune ştampila pe jurnalistul care a luat pe nemestecate o informaţie, din dorinţa „de a fi primul” şi, evident, îl va privi mult mai circumspect.

Are nevoie media online de un cod deontologic diferit de cel clasic?

În linii mari, codul deontologic al jurnalistului se aplică indiferent de suportul tehnic pe care acesta profesează. De ce? Pentru că un cod vorbeşte de principii. Nu ar strica însă un set de bune practici pentru cei care activează pe internet.