Piața muncii 2026. Topul domeniilor în care se caută angajați. Diplomele nu mai garantează un loc de muncă

Anul 2026 marchează o schimbare fundamentală de paradigmă pe piața muncii din România, fiind caracterizat de o selecție profesională riguroasă în care superficialitatea și diplomele pierd teren în fața competențelor practice.

Piața muncii 2026. Topul domeniilor în care se caută angajați

Experții în resurse umane avertizează că diferența dintre candidații pregătiți continuu și cei care se bazează strict pe diplome devine tot mai accentuată, sectoarele tehnice, de securitate și cele care necesită abilități digitale complexe fiind cele mai ofertante.

Bogdan Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP și specialist în formare profesională, subliniază că ruptura dintre cele două categorii de angajați este ireversibilă.

„Voi fi foarte direct: piața muncii din România nu mai are răbdare cu superficialitatea. Vedem o ruptură clară între două categorii de oameni: cei care se pregătesc serios, continuu, și cei care încă mai cred că e suficient să ai «o diplomă la dosar».

Alte articole

O țară din UE reduce semnificativ taxele pentru tineri și familii. Cine este scutit de impozitul pe venit la final de zi

Ceremonia Globurilor de Aur, primul mare eveniment de premii din 2026. DiCaprio, Chalamet și Emma Stone, pe listă

Citește și : Românii ar putea beneficia de concediu plătit pentru epuizare profesională. Propunerea legislativă a fost inițiată de ministrul Economiei: „Legislația actuală nu oferă protecție reală angajaților” DOCUMENT

Primii sunt căutați, plătiți mai bine și au de unde alege. Ceilalți ajung să se plângă că nu găsesc joburi sau că sunt prost plătiți. Cine rămâne în logica «merge și așa» va descoperi, din păcate, că piața nu mai are loc pentru acest tip de atitudine”, a declarat Bogdan Costin Fârșirotu.

Specialiștii recomandă candidaților care doresc să rămână competitivi să adopte o strategie de portofoliu profesional. Aceasta ar trebui să includă, obligatoriu, un curs solid de Inteligență Artificială și competențe digitale, dublat de o specializare într-un domeniu concret, precum securitatea, energia fotovoltaică, achizițiile publice sau contabilitatea, și completat de programe pentru dezvoltarea abilităților soft.

„Cine tratează formarea profesională ca pe o formalitate, va rămâne la marginea pieței muncii. Cine o tratează ca pe o strategie de viață, va câștiga”, a adăugat expertul.

Explozie pe zona tehnică și de conformitate

Interesul pentru calificările tehnice și de gestiune a crescut exponențial, pe fondul nevoii companiilor de a se alinia la legislația națională și europeană, arată datele statistice din ultimele trei luni.

Astfel, căutările pentru cursurile de achiziții au urcat cu 250%, cele pentru inginerii de sisteme de securitate cu 80%, iar zona de resurse umane a înregistrat o creștere de 67%. De asemenea, domeniul energiei verzi rămâne atractiv, cu o creștere de 18% a interesului pentru instalatorii de panouri fotovoltaice.

Aceste cifre reflectă o nevoie acută de personal capabil să execute sarcini complexe, nu doar să dețină titluri.

„Vedem foarte clar o accelerare a interesului pentru zone în care există presiune reală: securitate fizică și cibernetică, energie verde, achiziții și resurse umane. Profesiile tehnice rămân o «mină de aur» pentru cei dispuși să muncească serios. Un inginer de sisteme de securitate sau un instalator de panouri fotovoltaice bine pregătit câștigă foarte bine în mediul privat și are agenda plină. Cererea depășește clar oferta.

La fel, în zona de achiziții și resurse umane, companiile au nevoie de oameni care înțeleg atât partea operațională, cât și partea juridică și financiară. Nu mai este suficient să știi «un pic de legislație». Trebuie să știi să negociezi, să citești contracte, să înțelegi riscuri, să te coordonezi cu contabilitatea și cu managementul”, a explicat Bogdan Fârșirotu.

Digitalizarea și securitatea cibernetică, noile standarde

În 2026, transformarea digitală a depășit stadiul de concept, devenind realitate. Angajatorii caută personal capabil să utilizeze Inteligența Artificială pentru automatizare, analiză de date și fundamentarea deciziilor.

Mai mult, contextul legislativ european, inclusiv directiva NIS2, impune standarde ridicate de securitate cibernetică, obligând companiile din sectoarele esențiale să elimine orice abordare superficială a securității IT.

Totuși, tehnologia nu poate funcționa izolat. Gândirea critică și inteligența emoțională rămân piloni centrali ai profilului angajatului ideal.

„În 2026, angajatul valoros este cel care știe să folosească instrumentele digitale, dar știe și să lucreze cu oamenii, să gestioneze situații tensionate, să explice lucruri complicate pe înțelesul celorlalți”, a precizat specialistul.

În paralel cu cerințele de performanță, flexibilitatea muncii s-a consolidat ca un beneficiu standard. Telemunca și sistemul hibrid, adoptate masiv după 2021, au demonstrat că pot crește productivitatea și satisfacția angajaților, eliminând timpii morți din trafic.

„Dacă în 2019 foarte puține companii foloseau efectiv telemunca, deși era permisă prin Legea nr. 81/2018, din 2021 încoace modelul hibrid sau telemunca au devenit beneficii standard pe care angajatorii serioși le oferă angajaților lor. Acolo unde sistemele sunt bine puse la punct, productivitatea a crescut, iar satisfacția angajaților este mai mare.

Citește și : Bani tot mai puţini pentru alocaţii. Cât mai plăteşte statul într-o lună pentru copiii României

Vorbim de oameni care nu mai pierd, în medie, cel puțin 1,5 ore pe zi în trafic, ceea ce înseamnă aproximativ 360 de ore pe an, adică în jur de 15 zile câștigate doar din faptul că nu mai fac naveta clasică. Din punctul meu de vedere, acesta este un exemplu foarte concret de adaptare a muncii și, implicit, de reconversie a modului în care ne raportăm la job”, a conchis expertul.