Angajații din țara noastră ar putea să beneficieze pentru prima dată de concediu plătit pentru epuizare profesională, fără a fi obligați să prezinte vreun document medical, potrivit unui proiect de lege depus de actualul ministru al Economiei, Irineu Darău, la finalul lui 2025.
Potrivit proiectului depus în Parlament de cel ce avea să ajungă ministrul Economiei, epuizarea profesională este definită ca un fenomen legat exclusiv de activitatea profesională, nu ca o afecțiune medicală.
Cunoscută și sub numele de „burnout”, această epuizare apare din stres profesional cronic, gestionat eficient, manifestându-se prin oboseală, distanțare față de muncă și scăderea eficienței.
Citește și : Pensii 2026. Românii care rămân fără pensie din ianuarie, plata se suspendă până în 2027
„Epuizarea profesională se referă exclusiv la fenomene apărute în context ocupațional (…) fără a constitui o afecțiune medicală”, se arată explicit în proiectul de lege.
În expunerea de motive a proiectului inițiat de Irineu Darău și susținut în Senat de Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă și solidaritate socială, se arată că legislația muncii din România nu reglementează epuizarea profesională, nu definește, nu monitorizează și nu previne în mod formal burnout-ul.
„În lipsa unui cadru legal care să reglementeze explicit fenomenul, măsurile de prevenire depind exclusiv de inițiative voluntare ale angajatorilor”, potrivit documentului citat.
Această lipsă de reglementare ar face dificilă identificarea timpurie a suprasolicitării și i-ar lăsa pe angajați fără instrumente clare pentru a cere sprijin.
Angajatorii ar putea fi obligați să își informeze anual angajatorii cu privire la riscurile de epuizare profesională și să includă riscurile psihosociale în evaluarea generală a riscurilor la nivelul companiei.
12Firmele ce au peste 50 de angajați ar fi obligate să realizeze evaluări specifice ale riscurilor psihosociale, să elaboreze anual un plan de prevenire a burnout-ului și să creeze un mecanism intern, confidențial, prin care angajații pot semnala situațiile de suprasolicitare, fără teama de sancțiuni sau represalii.
Se introduce prin proiect un concediu plătit pentru refacere profesională, care ar fi opțional și ar putea fi stabilit prin regulament intern sau prin contract colectiv de muncă.
Textul legii precizează clar că zilele libere vor putea fi acordate la cererea angajatului, fără ca acesta să trebuiască să justifice vreo problemă medicală.
„Angajatorii pot institui un număr anual de zile lucrătoare de concediu plătit pentru refacere profesională, ce pot fi acordate la cerere, fără justificări medicale”.
Scopul acestei măsuri este prevenția, nu tratarea medicală, astfel încât angajații să poată lua o pauză înainte ca epuizarea să ducă la concedii medicale îndelungate sau la ieșirea din câmpul muncii.
Angajații vor putea avea acces, în mod voluntar, la forme de sprijin psiho-emoțional profesional, inclusiv consiliere psihologică, costurile putând fi suportate parțial sau integral de angajator.
În cazul în care proiectul va trece de Parlament, Ministerul Muncii va avea la dispoziție 180 de zile pentru elaborarea unui ghid național de autoevaluare a riscurilor psihosociale și orientări metodologice pentru sprijinul psiho-emoțional.
Apoi, angajatorii vor avea 12 luni pentru a se conforma noilor prevederi, iar legea va intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.