Vasile Grigore „este unul dintre cei mai importanţi artişti din perioada modernismului românesc”, ce a făcut parte din avangarda anilor ’70, dintr-o generaţie de artişti care au încercat să iasă din dogmele proletcultismului, a spus Lucaci.

„Pictor, desenator, colecţionar de artă şi profesor la Universitatea de Arte, Vasile Grigore a fost unul dintre acei oameni rari, dar care sunt de nepreţuit pentru devenirea unei culturi. Arta sa clară, directă, dă seama de o atitudine în faţa lumii, de o înţelegere care trece de clipă şi se ridică la vârfurile veacurilor”, se arată într-un comunicat al ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Elisabeta, fiica lui Costel Corduneanu moștenește talentul ...

David Pușcaș, fiul Luminiței Anghel, răbufnire nervoasă ...

„Nu în ultimul rând, de numele său se leagă înfiinţarea Muzeului de Artă «Vasile Grigore – pictor şi colecţionar». Prin această instituţie, bazată pe colecţia personală a artistului, Vasile Grigore a continuat o minunată tradiţie a României interbelice, o tradiţie care ţine nu numai de generozitatea unui iubitor de frumos, ci şi, mai ales, de misiunea artistului de a da contemporanilor şi urmaşilor o hartă personală a lumii, a relaţiei interioare, inefabile, dintre creatorul şi iubitorul de artă”, mai spune ministrul Kelemen Hunor, omagiindu-l pe artist.

„A fost un om care s-a dăruit culturii, care a încercat să îmbogăţească patrimoniul cultural cu ce a putut el”, a spus şi Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici. El a adăugat că Vasile Grigore a fost şi un profesor remarcabil şi un meloman.

Pictorul Vasile Grigore va fi înmormântat joi, de la ora 12.00, la Cimitirul Străuleşti 2, a precizat Petru Lucaci.

Născut pe 27 ianuarie 1935, la Bucureşti, Vasile Grigore a urmat în perioada 1953 – 1959 cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Capitală, sub îndrumarea profesorilor Rudolf Schweitzer Cumpăna, Samuel Mützner şi Ion Marşic. A debutat în 1957, în cadrul anualei de stat.

În 1959, este numit, prin repartiţie, profesor de desen la Liceul „I. L. Caragiale” din Ploieşti, post ce fusese deja ocupat de nepoata directorului. Ca urmare se angajează tehnoredactor la „Editura Tineretului”. Aici are prilejul să cunoască mari personalităţi ale culturii româneşti ca Tudor Arghezi, George Călinescu, Tudor Vianu, Mihai Ralea, Petru Comarnescu, Miron Radu Paraschivescu şi Max Herman Maxy.

A participat la numeroase expoziţii în ţară şi peste hotare. Lucrările sale au fost prezente în cadrul unor expoziţii de artă românească, dar şi în alte expoziţii de grup în numeroase centre din Europa, precum şi la Washington, Quebec, Moscova, Damasc, Cairo, Buenos Aires şi în alte oraşe din toată lumea. Lucrări ale pictorului sunt prezente în muzeele din Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Târgu Jiu şi în colecţii particulare din ţară şi străinătate.

Între 1961 şi 2005, a fost cadru didactic la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, devenit ulterior Universitatea Naţională de Arte, din Bucureşti, fiind pe rând preparator, asistent, lector, conferenţiar şi profesor universitar.

A fost premiat de Uniunea Artiştilor Plastici, Academia Română, Asociaţia Română pentru Patrimoniu şi i-a fost conferit Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.

În 2003, a donat statului român colecţia sa de artă, formată din pictură, sculptură, grafică, artă europeană, artă orientală, extrem-orientală, artă decorativă, în total peste 500 de obiecte. Colecţia sa de discuri, precum şi biblioteca personală au făcut de asemenea parte din donaţie. În 2004, s-a deschis Muzeul de Artă „Vasile Grigore – pictor şi colecţionar”, în centrul Bucureştiului, zona Piaţa Rosetti.