Pivniceru, despre noua conducere CSM: Nu poate conduce puterea judecătorească un procuror

Ea a criticat faptul că Secţia de judecători nu a avut acces la site-ul instituţiei, şapte dintre judecători fiind puşi în situaţia de a da un comunicat şi renunţând la secretul votului când au semnat buletinele susţinându-l pe Mircea Aron. În opinia sa, nici procurorii nu-şi doresc ca instituţia să fie condusă de Oana Schmidt-Hăineală.

„Observ că nici corpul de procurori nu doreşte această rocadă, observ că nici sensul legii nu este respectat, atâta vreme cât mandatul este de un an, observ că prezenţa la vârful CSM în această formulă este contestată şi de judecători şi de procurori, observ că nu s-au pus în discuţii programele, sub motiv că nu este concurs, şi îmi vine în minte selecţia procurorilor, când s-au trimis întrebări în toată republica, la societatea civilă, cine are de întrebat să-i întrebe, în condiţiile în care legea le dădea exclusiv în secţia de procurori această competenţă”, a arătat ministrul.

„Eu am votat cu judecătorul Aron, votul meu fiind semnat ca şi celelalte şapte ale judecătorilor. Fac această precizare dintr-o chestiune de bun simţ minimal. Se vehiculează în spaţiul public ideea (…) că am lucra la statutul procurorilor, am modifica Constituţia, am decapita instituţii ale statului, ceea ce ni se pare ca sunt afirmaţii extrem de grave, de natură a induce tensiune în societate şi în sânul corpului de magistraţi”, a afirmat Mona Pivniceru.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Mona Pivniceru a susţinut că a explicat în plenul CSM că statutul de magistrat nu înseamnă egalitate.

„Judecătorii înfăptuiesc justiţia, procurorii fac parte din Ministerul Public şi apără ordinea de drept. Prin urmare, nu se pierde nimic din statutul de magistrat, dar nici nu putem face abstracţie de competenţele complet distincte pe care le conferă Constituţia şi legile speciale fiecăreia dintre aceste doua corpuri profesionale. (…) Nu mai puneam la socoteală faptul că 80% din activitatea sistemului judiciar este civilă, iar restul care este penală şi care include, desigur, activitatea procurorilor, o include şi pe cea a judecătorilor. Din cauza aceasta, în lege nu s-a scris că preşedintele trebuie să fie judecător, că s-a părut că este o chestiune de bun simţ, care a fost respectată anual, fiecare dintre aceste două componente, ambele unificate sub egida de magistrat, au realizat importanţa faptului că nu poate conduce puterea judecătorească un procuror”, a spus ministrul.

În legătură cu acuzaţiile din spaţiul public potrivit cărora Ministerul Justiţiei lucrează la modificarea statutului procurorului, Pivniceru a precizat că va verifica dacă le poate da „o coloratură juridică” şi va încerca sancţionarea acestora.

„Nu este normal şi firesc, atâta vreme cât eu ca ministru, în mandatul meu, am încercat să imprim un climat de normalitate, un climat în care fiecare să-şi revină în matca lui şi să îşi vadă de competenţele, pe care i le-a conferit legea, să ajungem la discuţii în spaţiul public, neanalizând, de fapt, fondul problemei. Fondul problemei, observ acum că nici procurorii nu-şi doresc în vârful lor persoana care a fost aleasă”, a atras atenţia ea.

Întrebată dacă crede că se va ajunge, până la urmă, la revocarea Oanei Schmidt-Hăineală, Mona Pivniceru a menţionat: „Eu contez pe o tresărire morală şi o reintrare în normalitate printr-un simplu gest de decenţă, că nimeni nu-şi poate imagina că cineva, procuror de carieră, poate conduce un sistem judiciar cu 80% din activitate judecători, care exercită puterea judecătorească „.

Recent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, printr-un comunicat, a dat o dezminţire cu privire la votul exprimat de preşedintele Livia Stanciu în şedinţa plenului CSM din 4 ianuarie.

„În scopul asigurării unei corecte informări a opiniei publice, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să precizeze că afirmaţiile făcute în unele publicaţii, cu privire la votul exprimat de preşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecător dr. Livia Doina Stanciu, în şedinţa Plenului CSM din 4 ianuarie, pentru alegerea preşedintelui Consiliului, nu reflectă adevărul”, se arăta în comunicat.