Mona Pivniceru a spus că, potrivit calendarului, procedura de selecţie se poate întinde pe 135 de zile. „Actualei proceduri nu i s-a reproşat nimic, decât că a fost lipsită de transparenţă. Dacă transparenţă înseamnă prezenţa televiziunilor, o vom face aşa”, a spus ministrul Justiţiei.

Întrebată dacă ea crede că se vor mai înscrie procurori în această procedură transparentă, Pivniceru a spus că acest lucru nu mai depinde de ea. „Eu am să merg, am să vorbesc, dar dacă se vor înscrie este opţiunea ficăruia”, a precizat ministrul Justiţiei.

Alte Articole

Ce a ucis-o pe frumoasa studentă de la Geografie! Colegii sunt ...

Elena Udrea joacă ultima carte. A încercat din nou să scape ...

Familia unui deputat decedat de COVID a dat în judecată Spitalul ...

Mona Pivniceru a mai spus că numele celor doi procurori vor fi anunţate la încheierea procedurii de selecţie.

Preşedintele Traian Băsescu a respins, în 18 ianuarie, propunerile privind numirile lui Tiberiu-Mihail Niţu şi Ioan Irimie în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi, respectiv, de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), trimise de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru.

„Motivaţia principală care a stat la baza deciziei domnului preşedinte Traian Băsescu este lipsa de transparenţă a procesului de selecţie organizat de Ministerul Justiţiei, care nu a fost stimulativ pentru ca un număr mai mare de procurori cu bune performanţe să se înscrie la procesul de selecţie”, preciza Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă.

Preşedintele Traian Băsescu „atenţionează că pentru a accepta, în viitor, propunerile făcute de ministrul Justiţiei este necesară revizuirea totală a procedurii de selecţie a procurorilor care urmează a-i fi propuşi pentru funcţii de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în Direcţia Naţională Anticorupţie”, menţiona sursa citată.

Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a transmis, la finele lunii decembrie, preşedintelui Traian Băsescu propunerile pentru numirea lui Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie.

Preşedintele Traian Băsescu spunea, la începutul lunii ianuarie, la CSM, că, potrivit articolului 134 din Constituţie, Consiliul trebuie să facă propunerile pentru funcţia de procuror general şi cea de şef al DNA, el solicitând CSM să-i trimită un punct de vedere pe această temă.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis ministrului Justiţiei hotărârea Secţiei pentru procurori din 22 noiembrie privind avizarea negativă a celor două propuneri. Avizul CSM de pe 22 noiembrie era consultativ, decizia finală aparţinând şefului statului.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii arăta în decizia prin care a emis aviz negativ candidaturii procurorului clujean Ioan Irimie pentru funcţia de şef la DNA că acesta a avut o capacitate scăzută de adaptare la condiţiile interviului.

CSM i-a reproşat lui Irimie furnizarea unor răspunsuri parţiale, uneori eronate, precum şi neîntrunirea „abilităţilor necesare exercitării funcţiei atât la nivelul cunoştinţelor teoretice, cât şi al deprinderilor practice privind managementul, comunicarea şi principiile care guvernează activitatea procurorilor” din cadrul DNA, cât şi din punct de vedere conceptual, respectiv al viziunii integritate asupra structurii pentru care a candidat.

În cazul lui Tiberiu Niţu, CSM arăta în motivarea avizului negativ dat numirii lui în funcţia de procuror general că are autocontrol scăzut, rezistenţă redusă la stres şi nu a dat dovadă de iniţiativă în modernizarea managementului Ministerului Public sau în abordarea strategică a conducerii acestuia.

CSM i-a mai reproşat lui Niţu faptul că din proiectul său de management lipseşte „cu desăvârşire” orice perspectivă asupra „modului în care Ministerul Public se înscrie în sinergia instituţională, respectiv orice viziune asupra relaţionării cu celelalte instituţii implicate direct sau indirect în actul de justiţie”.

În opinia membrilor Secţiei pentru procurori a CSM, Tiberiu Niţu nu a identificat măsuri imediate şi concrete care „să conducă la acţiuni relevante care să-l evidenţieze profesional, cum ar fi un dosar important sau o acţiune de anvergură de-a lungul carierei de procuror”.