Planeta este în pericol. Temperaturile vor crește alarmant în următorii ani. Fost climatolog-șef NASA: „Situația climatică va atinge un punct fără întoarcere”

Planeta este în pericol. Aceasta este concluzia unui fost climatolog-șef al NASA, care arată că temperaturile urmează să crească alarmant în următorii ani, ca urmare a schimbărilor climatice.

Planeta arde. Avertismentul unui fost climatolog-șef al NASA

Statele lumii și-au asumat limitarea încălzirii globale sub 2 grade peste nivelul preindustrial prin intermediul Acordului de la Paris, semnat în 2015. Totuși, se pare că acest acord nu mai este relevant pentru Statele Unite, unul dintre marii generatori de emisii poluante ai lumii.

Citește și : Copernicus – fenomenul fără precedent din ianuarie 2025 care arată cât de bulversată e clima

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

SUA s-a retras din acord în primul mandat al lui Donald Trump, a revenit în timpul Administrației Biden și s-a retras iarăși în noul mandat al miliardarului american.

Alte articole

Astronauți NASA şi tehnologie românească la SpaceFEST 2026, cel mai mare eveniment aerospaţial din regiune

Un licean român a proiectat un „oraş cosmic” şi a câştigat premiul I la competiția NSS şi NASA. Mihai Cheţa, în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”

James Hansen, fost climatolog-șef la NASA, a publicat, săptămâna aceasta, alături de mai mulți oameni de știință, un studiu ce arată că mai multe fenomene care stau la baza schimbărilor climatice au fost subestimate. Concluzia analizei, arătată de Hansen, marți, în timpul unei prezentări, este cât se poate de dură: „Obiectivul de 2 grade Celsius este mort”.

Citește și : Prognoza meteo 7 februarie. Cât va mai ține vortexul polar care a adus ger și ninsori în România

Cauza principală identificată de climatolog este consumul mondial de energie, care „crește și va continua să crească”, în contextul în care o bună parte a energiei provine din combustibili fosili, principalii emițători de gaze cu efect de seră. Acesta mai arată că există „o lipsă de realism în evaluarea climei”, care ar fi, de fapt, mai sensibilă la emisiile de gaze cu efect de seră decât se spune în prezent.