Plângere penală la Parchet: Curtea Constituţională, acuzată că a trimis ÎNSCRISURI FALSE la Guvern

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost sesizat luni cu privire la datele contradictorii pe care Curtea Constituţională le-a transmis Guvernului. Plângerea penală are ca obiect listele electorale pe care judecătorii CCR le-au solicitat Executivului şi confuzia care a urmat în urma informaţiilor Curţii. Plângerea vine la o zi după ce Varujan Vosganian, acuza tocmai aspectul falsificării actelor CCR, vicepreşedintele PNL întrebându-se de ce Parchetul nu reacţionează.

RomaniaTV.net
08 aug. 2012, 10:32
Plângere penală la Parchet: Curtea Constituţională, acuzată că a trimis ÎNSCRISURI FALSE la Guvern

În plângerea înaintată Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prin e-mail, de către o persoană fizică se spune că judecătorii CCR au trimis la Guvern acte false. Procurorii trebuie să stabilească acum dacă aceste acuzaţii sunt reale.

„Pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a înregistrat sesizarea vizând săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în raport cu adresa transmisă de către Curtea Constituţională la data de 2 august 2012 Guvernului României, despre care s-a arătat că este contradictorie în raport cu cea anterioară. Sesizarea menţionată a fost formulată de către o persoană fizică şi a fost înregistrată pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind în faza actelor premergătoare”, potrivit unui comunicat emis de către Ministerul Public.

În 2 august, Curtea Constituţională a decis să amâne luarea unei decizii privind validarea sau invalidarea referendumului din 29 iulie privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu şi a solictat Guvernului lămuriri privind numărul de alegători în baza căruia s-a organizat referendumul.

În comunicarea către mass-media şi în minuta Curţii s-au consemnat cele anunţate public, în timp ce Guvernului s-a transmis un alt mesaj. Astfel, Curtea Constituţională a revenit, luni, cu o adresă către Guvern în care precizează că a solicitat listele electorale permanente, actualizate conform Legii 3/2000 privind desfăşurarea referendului şi listele în baza cărora s-a organizat consultarea populară din 29 iulie.

„Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului României, care a avut loc în data de 3 august 2012, cu privire la datele solicitate Guvernului prin Adresa Curţii Constituţionale a României nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale revine cu o adresă precizatoare”, se arată într-un comunicat de presă de luni.

În anexa ataşată comunicatul se arată că preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, „având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului” din 3 august, precizează că plenul CCR „a solicitat Executivului listele electorale permanente, actualizate conform dispoziţiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu”.

Confuzia privind solicitarea adresată Guvernului, în urma discuţiilor Curţii Constituţionale din 2 august, s-ar fi produs din cauza unei comunicări făcută de un judecător al Curţii, care i-ar fi dictat unui magistrat asistent cererea către Executiv, au declarat, luni, pentru Mediafax, surse oficiale.

Comunicarea inexactă a Curţii Constituţionale a generat o decizie a Guvernului de organizare a unui mini-recensământ pentru actualizarea listelor de către primării.

Marţi, premierul Victor Ponta a anunţat că mini recensământul nu se mai face deoarece „boicotul continuă”. Ponta a explicat că judecătorii Curţii Constituţionale nu au cerut Guvernului listele electorale permanente, deoarece acestea se află la Biroul Electoral Central, ci „listele electorale permante actualizate conform dispoziţiilor articolului 17 alineat 2 din Legea 3/2000”.

Tot marţi, PDL a solicitat Parchetului de pe lângă ÎCCJ să efectueze cercetări cu privire la „persoanele care au modificat conţinutul adresei transmise către Curtea Constituţională, precum şi persoana care a omis să înscrie în încheierea Curţii a tuturor dispoziţiilor stabilite de judecătorii Curţii, în vederea probării faptelor şi tragerii la răspundere penală a făptuitorilor”.