Plantele care îţi scad factura iarna şi te protejează de umiditatea excesivă

Ne petrecem o mare parte din timp în interiorul locuințelor, iar dacă igiena casei ne preocupă pe mulți dintre noi, foarte rar ajungem să ne gândim și la calitatea aerului. ca să păstram o calitate optimă a aerului, este esențial să ne asigurăm că umiditatea din casă se încadrează în limitele normale.

25 ian. 2022, 13:28
Plantele care îţi scad factura iarna şi te protejează de umiditatea excesivă

Umiditatea în exces  intr-o casa afecteaza calitatea aerului pe care locuitorii il respira zilnic. Astfel, unii pot dezvolta alergii, astm sau alte tulburari care afecteaza tractul respirator. In plus, umiditatea poate provoca condens, deteriorarea instalatiilor, decojirea tapetului, aparitia mucegaiului si a ciupercilor pe pereti si tavane.

Umiditatea aerului se referă la cantitatea de vapori de apă din aer și depinde de diferențele de temperatură dintre interior și exterior. De exemplu, pe perioada iernii, când temperatura de afară este mult scăzută decât cea din interior, crește umiditatea aerului. Vaporii de apă pot apărea și ca urmare a unor activități precum gătitul, dușul, sau călcatul hainelor. În lipsa unei aerisiri propice, aceste picături de apă din aer ajung și în plămânii noștri.

Iedera engleza
Iedera engleza este usor de cultivat. Ajuta la purificarea aerului inconjurator si la lupta impotriva poluarii si a umiditatii in exces intr-o casa. Foarte eficient, trebuie amplasat in incaperile umede ale casei.

Planta paianjen
Numita si palmier areca, planta paianjen aduce o nota de verdeata spatiului tau de locuit. In plus, aceasta planta anti-umiditate elimina particulele poluante si ajuta la reglarea nivelului de umiditate din casa.

Feriga Boston
Feriga Boston este o planta tropicala frumoasa care are nevoie de sol umed pentru a creste optim. Aceasta planta perena vesnic verde este una dintre plantele care absorb umezeala in casa si impiedica aparitia mucegaiului si a condensului pe ferestre.
Dieta biblică vindecă şi trupul, şi sufletul. Top 10 alimente din Biblie cu efecte miraculoase
Crinul Pacii
Usor de cultivat, crinul pacii, cunoscut si sub numele de „floarea lunii” sau Spathiphyllum, ajuta la mentinerea sanatoasa a aerului si combate urmele de umiditate din casa.

Garoafa de aer
Garoafa de aer este o planta frumoasa care ajuta la reducerea umiditatii in casa si la combaterea mirosurilor neplacute care se pot raspandi de la ciuperci.

Orhideea
Apreciata pentru mirosul placut si florile sale albe, mov sau violet, orhideea are radacini care capteaza umiditatea ambientala si curata aerul. Aceasta planta frumoasa ar trebui plasata intr-o camera luminoasa, dar ferita de lumina directa a soarelui.

Calathea
Calathea este o planta tropicala care creste in tarile fierbinti. Perfecta pentru a reveni la o casa sanatoasa, aceasta planta absoarbe umezeala si elimina poluantii din aer.

Menta
Aceasta planta aromata este foarte eficienta in combaterea umiditatii. O poti aseza in bucatarie, baie si in orice alta camera umeda din casa.

Palma de bambus
Palmierul de bambus este o planta care aduce o nota tropicala casei tale. Acest frumos palmier cu frunze verzi va permite sa dezumidificati incaperile din casa dvs. si sa asigurati un climat sanatos si placut.

Gerbara
Gerbara prezinta flori colorate si emana un miros placut in casa. Aceasta planta poate purifica aerul din jur, poate elimina toxinele si poate lupta impotriva excesului de umiditate din casa.

De câte tipuri este umiditatea aerului?

Umiditatea aerului este de trei tipuri: absolută, maximă, și relativă. Aceste valori sunt măsurate automat de instrumente precum higrometru și umidometru. Acesta din urmă este integrat în mai toate ceasurile digitale de apartament, și oferă o valoare estimativă a umidității din încăpere. 

  • umiditatea absolută – se referă la cantitatea efectivă de vapori existentă într-un volum de aer. În funcție de acest tip de umiditate se determină dacă aerul dintr-o încăpere este prea umed sau prea uscat. Se măsoară în grame de apă la metru cub de aer.
  • umiditatea maximă – constă în cea mai mare cantitate de vapori care poate exista într-un volum de aer. La trecerea de la umiditatea absolută la umiditatea maximă, vapori de apă din aer se vor condensa. O umiditate maximă însoțită de temperaturi ridicate (de exemplu, pe durata perioadelor caniculare) va duce la creșterea cantității de vapori, care, într-un spațiu închis, se va depozita pe pereți. Se exprimă în grame de apă la metru cub de aer și în milimetri coloană de mercur.
  • umiditatea relativă – se calculează ca raport procentual între cantitatea de vapori de apă cuprinsă într-un volum de aer și cantitatea de aer care ar satura un volum de aer similar. Pentru un calcul cât mai exact, umiditatea maximă și umiditatea absolută trebuie calculate la aceeași temperatură a aerului.

 

2. Care sunt valorile normale ale umidității într-o locuință?

 Vremea suferă schimbări bruște uneori chiar și de la o zi la alta, iar umiditatea locuinței trebuie adaptată în funcție de temperatura de afară. Deși, în general, umiditatea aerului din interior ar trebui să fie cuprinsă între 40 și 60%, specialiștii ne recomandă să reglăm umiditatea locuinței după cum urmează: 

  • dacă temperatura exterioară este mai mare de 20 grade Celsius, umiditatea din interior nu trebuie să treacă de 60%
  • dacă temperatura exterioară este cuprinsă între 10 și 20 grade Celsius, umiditatea casei ar trebui să fie mai mică de 50%
  • dacă temperatura exterioară este cuprinsă între 0 și 10 grade Celsius, umiditatea din interior ar trebui să fie sub 45%

Sigurul caz când este în regulă excesul de umiditate (maxim 80%) este într-o încăpere cu un bebeluș născut prematur. Este important ca încăperea să fie aerisită regulat pentru a evita dezvoltarea bacteriilor. 

Dacă totuși nu ești sigur dacă încăperea este prea uscată sau prea umedă există câteva semne care îți dau de înțeles că umiditatea aerului nu este la un nivel optim. 

  • igrasie – prea multă umiditate
  • mâncărimi ale nasului – un nivel scăzut de umiditate
  • prezența mucegaiului și a mirosului specific – prea multă umiditate
  • uscăciune la nivelul gâtului, al buzelor, și al nasului, piele uscată, senzație de sete – un nivel scăzut de umiditate.

3. Care sunt efectele umidității aerului asupra sănătății?

Deși un element invizibil, umiditatea aerului are, în timp, un efect considerabil asupra calității vieții. Motiv pentru care ar trebui să acordăm o atenție sporită nivelului de umiditate al aerului pe care îl respirăm. 

Oamenii de știință au concluzionat în mai multe rânduri că expunerea la mucegai crește considerabil riscul de alergii și astm (în special în rândul copiilor și a persoanelor cu un sistem imunitar deficitar) și conduce la oboseală, lipsa concentrării, și dureri de cap. Mai mult, variațiile mari de umiditate favorizează dezvoltarea virusului gripal, mediul umed prelungindu-i viața. 

O umiditate prea mare sau prea mică a aerului afectează în primul rând bebelușii. În cazul camerei copilului, pediatrii recomandă un nivel al umidității în jurul valorii de 55% (iar temperatura între 18 ș 22 grade Celsius).

 Lipsa unui aer suficient de umed poate duce, în cazul celor mici, la apariția tusei dar și a primelor semne ale bronșitei. Aceste valori sunt suficient de mari pentru scăderea riscului de dezvoltare a unor alergii sau boli ale sistemului respirator, dar suficient de mici ca să nu permită dezvoltarea mucegaiului.

4. Care sunt efectele unui aer prea uscat?

Aerul este prea uscat când umiditatea are valori cuprinse între 0 și 30%. Un aer mult prea uscat are efecte adverse atât asupra corpului uman cât și asupra casei tale. 
Lichidul pe care gospodinele îl aruncă la gunoi, dar e un adevărat elixir pentru curele de slăbire! Cum să scapi de kilogramele în plus cu un singur ingredient!
Un aer prea uscat este resimțit mai ales pe durata perioadelor răcoroase. Umiditatea scăzută cauzează uscarea mucoasei nazale, iritații ale pielii, alergii, și uscarea pielii. Dintre acestea poate cea mai gravă este uscarea mucoasei nazale. Lipsa hidratării la acest nivel crește șansele de a dezvolta infecții și boli ale sistemului respirator.

De exemplu, condițiile necesare dezvoltării virusului gripal implică un mediu uscat, acesta din urmă favorizând răspândirea mult mai rapidă a microbilor.

 Alte efectele negative asupra sănătății constau în apariția sau agravarea unor simptome:

 astm, bronșită, sinuzită

  • deshidratarea organismului
  • ochi iritați
  • gât uscat
  • senzație de sete
  • iritații
  • eczeme
  • mâncărimi ale nasului și ale pielii
  • usturime sau iritare a nasului
  • dificultăți la respirație
  • apariția unor mici crăpături la nivelul coatelor, genunchilor, sau tălpilor