Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobat de guvern

„La iniţiativa Ministerului Mediului, în şedinţa de Guvern de astăzi, 20 decembrie, s-a aprobat HG privind Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD). PNGD este promovat de către Ministerul Mediului, conform atribuţiilor şi responsabilităţilor care îi revin în baza Legii nr. 211/ 2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare. Planul creează cadrul necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Aprobarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor conduce la închiderea unei proceduri de infringement aflată în fază contencioasă, datorată luării deciziei de sesizare de către Comisia Europeană a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) şi la evitarea acordării de sancţiuni pecuniare României”, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Mediului, remis miercuri Agerpres.

Totodată, PNGD contribuie la îndeplinirea uneia dintre condiţionalităţile ex-ante pentru accesarea fondurilor europene în domeniul deşeurilor, din cadrul POIM, se subliniază în comunicat.

Potrivit sursei citate, atingerea obiectivelor strategice stabilite în PNGD vor contribui la realizarea pe termen lung a procesului necesar de transformare a economiei liniare într-o economie circulară eficientă din punct de vedere economic, având la bază promovarea reutilizării materiilor prime secundare.

„PNGD a fost realizat luând în considerare progresul înregistrat, noile concepte internaţionale, precum şi provocările viitoare, cărora România trebuie să le răspundă. De asemenea, realizarea obiectivelor incluse în PNGD va contribui la o gestionare adecvată a deşeurilor, conducând, astfel, la conservarea pe termen lung a resurselor naturale şi, în acelaşi timp, va crea oportunităţi pentru apariţia unor noi locuri de muncă în sectoare specifice (reciclare, valorificare, reutilizare deşeuri, cercetare şi inovare, investiţii verzi etc.)”, se spune în documentul citat.

Alte articole

VIDEO Ilie Bolojan, de la „pe mustață” la „pe sprânceană”. Cum arăta premierul interimar când „aprindea lumina” alianței cu PSD

Luna iunie aduce un nou început pentru două zodii. Nativii care își resetează complet viața

PNGD va permite continuarea investiţiilor locale în instalaţii necesare asigurării unui management performant al deşeurilor şi, totodată, le va da posibilitatea autorităţilor publice locale să propună noi investiţii în acest sector, în funcţie de necesităţile fiecărui judeţ.

„PNGD ar fi trebuit finalizat anul trecut, iar recuperarea întârzierii în aceste şapte luni de la preluarea mandatului de ministru a presupus eforturi extraordinare, atât din partea Ministerului Mediului, cât şi din cea a tuturor specialiştilor şi tuturor celorlalte organizaţii şi instituţii angrenate în procesul de elaborare, dezbatere, avizare etc.”, a precizat viceprim-ministrul Graţiela Gavrilescu, ministru al Mediului, la finalul şedinţei de Guvern.

Pe 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare.

Conform forului european, autorităţile române trebuiau să revizuiască şi să actualizeze Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, cel târziu în 2013. Comisia a iniţiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în septembrie 2015 şi a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităţilor să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislaţia în materie de deşeuri.

Executivul comunitar afirma că România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deşeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.