Plata cash. Ce se întâmplă cu numerarul. Schimbare imensă pentru români, de când se aplică

Dacă ai un tânăr în apropiere care are sub 30 de ani, e posibil ca portofelul fizic să fie inutil pentru el. Banii cash au devenit pentru această categorie de vârstă mai degrabă o formă simbolică decât un mijloc de plată, fiind folosiți doar pentru mici cheltuieli sau răsfățuri.

Potrivit Juniper Research, aproximativ 4,4 miliarde de persoane folosesc portofele digitale la nivel global, iar numărul acestora ar putea crește cu 35% până în 2030. Generația tânără, cu vârste de până în 24 de ani, utilizează telefoanele pentru aproximativ 45% din achizițiile lor, mult peste media de 23% înregistrată la toate grupele de vârstă de către Rezerva Federală în 2025.

Alte articole

Renunţarea la numerar stârneşte mari controverse. Clienţii cer revenirea la plăţile cash, unde mai poţi cumpăra fără card sau telefon

UE stabilește noi limite pentru plățile cash și anunță măsuri de monitorizare, începând cu 2027

• Limita de 10.000 € (2027): Uniunea Europeană a stabilit un plafon obligatoriu de 10.000 de euro pentru orice tranzacție în numerar, măsură ce va fi aplicată și în România începând cu 1 ianuarie 2027.
• Restricții locale (2025): În România, plafoanele pentru plățile cash între entități și persoane fizice au fost deja reduse progresiv, ajungând la 2.500 lei/zi începând cu 1 ianuarie 2025 pentru anumite tipuri de tranzacții.
• Combaterea evaziunii: Ministerul Finanțelor și-a exprimat intenția de a continua reducerea utilizării numerarului în sectoarele economice cu risc ridicat de evaziune până în 2030. 

Numerarul reprezintă acum doar 14% din totalul plăților și este folosit predominant de persoanele de peste 55 de ani sau de gospodăriile cu venituri sub 25.000 de dolari pe an. Un sondaj McKinsey din 2024 arată că una din cinci persoane care utilizează portofele digitale în SUA și Europa iese din casă fără portofel fizic.

În Marea Britanie, doar 38% dintre tinerii între 18 și 24 de ani consideră portofelul sau poșeta esențială în viața de zi cu zi, potrivit organizației Link Scheme. În plus, 30% dintre americani declară că nu au retras numerar de la bancomat în ultima lună, iar 17% susțin că nu au scos deloc bani de mai mult de șase luni, conform unui sondaj LendingTree.

Această schimbare influențează percepția asupra banilor. Pentru adulții mai în vârstă, numerarul reprezintă o valoare reală, în timp ce pentru tineri poate fi echivalentul banilor de Monopoly. Hailey Moore, o tânără de 26 de ani din Los Angeles, afirmă că nu a mai folosit portofelul de mai bine de zece ani și că rareori are bani lichizi la ea. „Dacă am bani lichizi la mine, sunt bani care nu există”, spune ea.

Banii cash își pierd relevanța în fața plăților digitale

Apple Pay a fost lansat acum 11 ani, însă inițial oamenii erau reticenți să-și înregistreze cardurile pe telefon. În timpul pandemiei, plățile contactless au devenit mult mai uzuale, iar utilizarea Apple Pay s-a extins rapid la cumpărăturile online. În prezent, metodele digitale și cardurile contactless au devenit prioritare pentru majoritatea cumpărătorilor tineri.

Gata cu cumpărăturile pe caiet! Micile magazine săteşti, obligate să permită retragerea banilor cash în limita a 750 lei

Monedele de un cent, care costau aproximativ doi cenți să fie tipărite, au fost eliminate în noiembrie. În plus, peste 250 de aeroporturi din SUA acceptă acum ID-uri digitale pentru zboruri interne. Diverse activități cotidiene pot fi realizate exclusiv prin telefon, iar companii precum Oura dezvoltă tehnologii care permit folosirea inelelor inteligente ca portofele și chei digitale.

Adam Gray, director de transformare la Stax Payments, afirmă că utilizatorii au mai multă încredere în portofelele digitale decât în numerar.

„Acestea sunt mai sigure decât dacă ai un portofel fizic plin cu numerar și carduri. Încercăm să permitem cât mai multor comercianți și locuri să îl utilizeze, deoarece este mai bine pentru toată lumea”.

Studiile arată că oamenii cheltuiesc mai mult cu cardul decât cu numerar. Totuși, pentru Generația Z, lucrurile se pot schimba: 54% dintre tineri spun că sunt mai predispuși să cheltuiască numerar fără să se gândească.

Moore explică faptul că folosește cardul de debit pentru majoritatea achizițiilor și cardul de credit doar pentru cumpărături mari sau cele care îi oferă puncte de recompensă. Obiectivul ei este să-și construiască istoric de credit și să evite cheltuielile excesive.

Un studiu al Universității Notre Dame arată că oamenii preferă numerarul pentru achizițiile care generează un sentiment de vinovăție. Cercetători MIT au descoperit că folosirea cardurilor de credit poate activa zone de plăcere în creier, favorizând cheltuielile impulsive. Același mecanism ar putea exista și în cazul plăților contactless, în funcție de notificările care reamintesc utilizatorului de cheltuielile efectuate.

Serviciile „cumpără acum, plătește mai târziu” schimbă comportamentul de consum

Tot mai mulți tineri folosesc platforme precum Klarna sau Affirm, care permit împărțirea plății în rate. JD Power arată că Generația Z preferă aceste servicii față de cardurile de credit tradiționale. Sean Gelles, director senior al departamentului de informații despre plăți la JD Power, subliniază:

„Termenii de plată sunt mult mai rezonabili și mai transparenți decât termenii de plată cu cardul de credit”.
Frances Boyle, o tânără de 29 de ani din Seattle, spune că folosește aceste servicii pentru haine.

„Este aproape o modalitate de a justifica achiziția, pentru că îmi spun:

«Nu pot cheltui peste 100 de dolari acum. Dar 20 de dolari pe lună, nu sună chiar atât de rău”.  Datele PayPal indică faptul că plata prin BNPL poate crește cheltuielile cu 91% la companiile mari și 62% la cele mici, jumătate dintre cumpărători fiind mai predispuși să finalizeze achiziția dacă opțiunea este disponibilă.

Limitările portofelelor digitale în viața de zi cu zi
Tori Khutorna, o tânără de 28 de ani din Praga, folosește exclusiv portofel digital și aplicații care stochează actul de identitate.

„După ce am trecut la asta, nu am mai văzut nicio nevoie reală să am numerar”.
Totuși, experiențele de călătorie au demonstrat limitele acestei abordări. Khutorna a fost nevoită să ceară numerar unui străin pentru a cumpăra mâncare în Ucraina și a transfera banii ulterior. În Italia, nu a putut achiziționa un bilet de autobuz de la un automat defect, iar o pană de curent majoră a blocat toate plățile cu cardul într-un cartier.

„Uneori, simt că sunt complet deconectată de realitate fără numerar”, spune ea. Uneori, chiar dacă vede portofele frumoase de vânzare, se întreabă: „Apoi mă gândesc, pentru ce?”.

Europa se gândește la eliminarea completă a banilor cash. Prima țară în care se va folosi doar card

Într-o țară unde cei mai mulți oameni preferă banii cash, ambiția premierului Edi Rama de a transforma Albania în prima economie din lume fără bancnote până în 2030 ar produce un șoc în toată societatea

Motivul pentru care guvernul încearcă să scape de banii cash ține de faptul că multe tranzacții au loc pe sub mână. Eliminarea banilor cash „este o prioritate absolută pentru țările cu un nivel înalt de informalitate și sume destabilizatoare de bani ilegali în sistemul financiar”, a explicat Selai Xhepa, profesor de științe economice de la Universitatea din Tirana, pentru Politico.

Problema este că sistemul bancar și societatea s-ar putea să nu fie pregătite să facă acest pas important. De foarte mulți ani, albanezii au preferat să își pună banii la saltea – alături de puștile AK-47, după cum le place lor să glumească – decât să îi depună la bancă.

Europa se gândește la eliminarea completă a banilor cash

Ei preferă să își gestioneze economiile în afara sistemul bancar și insistă de cele mai multe ori să facă plăți cu bani cash.

Chiar și în ghidurile turistice despre Albania, fraza „banii cash fac legea” apare deseori pe lista cu sfaturi pentru vizitatori.

Deși cele mai multe lanțuri de magazine și restaurante mari acceptă acum carduri bancare, cafenelele, saloanele de înfrumusețare, buticurile, alimentarele și chiar și companiile de telecomunicații cer în continuare tranzacții în bani cash.

Limită pentru plățile cash în România: Noile reguli europene se aplică din 1 ianuarie 2027

Guvernul de centru-stânga vrea să schimbe imaginea Albaniei, care a fost descrisă într-un raport din 2024 al Comisiei Europene drept o „mare economie informală” care subminează afacerile și competiția – și, evident, colectarea corectă a impozitelor.

Economia gri a Albaniei, adică partea economiei care nu apare în statisticile oficiale, ar reprezenta între 29% și 50% din produsul intern brut, potrivit unor estimări.

Albania va impune în curând un plafon pentru achizițiile efectuate cu bani cash și va integra sistemul bancar cu sistemul de plăți SEPA al Uniunii Europene până în luna octombrie, având ca mai apoi să fie introduse și plățile SEPA instant.