Plenul CSM discută contestaţia Oanei Hăineală la decizia de retragere de la Ministerul Justiţiei

Oana Hăineală susţine că hotărârea prin care a fost retrasă din funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei „este nelegală pentru că Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii s-a pronunţat din oficiu, dar în baza unei cereri formulate de către o persoană lipsită de prerogativa de a solicita încetarea detaşării, arogându-şi, cu depăşirea cadrului legal, posibilitatea de a analiza oportunitatea luării acestei măsuri.”

Concret, magistratul spune că încetarea unei detaşări se poate face de către secţia de procurori/judecători la cererea celui care a solicitat detaşarea sau la solicitarea judecătorului sau procurorului detaşat, în acest caz fiind făcută de procurorul general al României. În replică, Secţia pentru Procurori spune că nu a fost o cerere propriu-zisă ci o sesizare a unei situaţii noi, care nu exista la momentul la care s-a decis detaşarea.

„Totodată, s-a apreciat de către doamna procuror că, interpretarea abuzivă conferită de Secţia pentru procurori dispoziţiilor din legea organică şi din Regulament contravine „principiului stabilităţii procurorului, ca parte a principiului consacrat constituţional de independenţă a magistraturii”, precizând totodată că „ a accepta o astfel de măsură înseamnă a accepta ideea că oricând, în baza unui motiv invocat de orice terţă persoană fizică sau juridică sau din oficiu de una din Secţiile Consiliului, un magistrat, fie el judecător sau procuror, poate fi mutat/delegat/transferat/detaşat în contra voinţei sale sau în absenţa manifestării exprese de voinţă”, se arată în nota Direcţiei Resurse Umane.

Pe de altă parte, Direcţia Resurse Umane arată că încetarea detaşării procurorilor Oana Hăineală şi Constantin Sima la Ministerul Justiţiei a fost necesară pentru a asigura desfăşurarea în condiţii de deplină imparţialitate a anchetei DNA privind OUG 13, precizând că Secţia pentru Procurori a CSM „a apreciat că analizarea oportunităţii încetării detaşării anterior expirării perioadei pentru care a fost dispusă, poate fi făcută, ex oficii, de către autoritatea decidentă în materie, cu atât mai mult cu cât această autoritate are atribuţii importante în gestionarea resurselor umane din cadrul Ministerului Public şi a carierei magistraţilor”.

Alte articole

Pensiile din Justiție s-ar înjumătăți, dacă pachetul de măsuri al lui Bolojan este adoptat. Cât ar urma să încaseze magistrații

CSM, criticat dur de o judecătoare după poziţiile recente privind creşterea vârstei de pensionare şi plafonarea pensiilor speciale: „Vom atrage o ură profesională profundă. De aia ne urăşte poporul”

„Secţia pentru procurori a reţinut că, magistraţii sunt ţinuţi să adopte un comportament din care să rezulte chiar şi aparenţa imparţialităţii (în sensul ca aceasta să fie vizibilă pentru justiţiabili), tocmai pentru a înlătura orice îndoială cu privire la îndeplinirea corectă a îndatoririlor profesionale. La fel ca şi independenţa, imparţialitatea nu este doar o chestiune de substanţă, ci şi de aparenţă: nu este suficient să fii independent şi imparţial, ci trebuie ca acest lucru să se şi vadă. S-a apreciat că, în contextul actual al adoptării anumitor acte normative, al căror iniţiator este Ministerul Justiţiei, funcţionarea în cadrul instituţiei a unor procurori la a căror expertiză s-a apelat, poate genera o aparenţă de imparţialitate”, se arată în document.

Alte motive privind nelegalitatea deciziei, invocate de Oana Hăineală, sunt nerespectarea regulamentului CSM referitor la termenul de trei zile prevăzut pentru afişarea ordinii de zi prealabil şedinţei secţiei şi încălcarea dreptului la apărare „în condiţiile în care (…) o măsură executorie de îndată privind cariera sa profesională a fost adoptată fără cunoaşterea motivelor invocate în solicitare, a argumentelor expuse în referatul întocmit de aparatul tehnic al Consiliului Superior al Magistraturii şi fără solicitarea unui punct de vedere.”

Referitor la termenul de trei zile pentru afişarea ordinii de zi, Direcţia Resurse Umane precizează că nu este unul imperativ.

„Atunci când a hotărât încetarea detaşării, Secţia pentru procurori nu a avut obligaţia legală de a solicita punctul de vedere al magistratului. Se poate vorbi de dreptul la apărare, în plenitudinea sa, în procedura disciplinară, când Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca o instanţă de judecată”, precizează sursa citată.

După deschiderea anchetei privind adoptarea ordonanţei 13, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a cerut retragerea celor doi magistraţi care erau detaşaţi la Ministerul Justiţiei în funcţii de secretar de stat, solicitarea fiind aprobată de Secţia pentru Procurori a CSM.