PNL a sesizat CCR cu privire la unele prevederi ale legii privind CODUL MUNCII

‘Adoptarea acestei legi aduce mari prejudicii, deoarece prin intrarea ei în vigoare se va ajunge la concedierea şi trimiterea în şomaj a unui număr de aproximativ 100.000 salariaţi, reducerea majoră a şansei primului job pentru tineri, pierderi importante la bugetul de stat, de aproximativ 132 milioane de euro anual – provenite din necolectarea de taxe şi impozite şi evaziune fiscală rezultată din munca la negru, dar şi creşterea cu peste 36 de milioane de euro anual a cheltuielilor suplimentare din bugetul asigurărilor sociale, prin scoaterea de pe piaţa muncii a zeci de mii de angajaţi şi lipsirea acestora de accesul la contracte de muncă temporară, până la găsirea unui post permanent’, susţine Pocora într-un comunicat remis miercuri Agerpres.

În opinia sa, prevederile legii vor genera dezechilibre semnificative în piaţa muncii dacă nu se vor face anumite corecţii.

‘În primul rând, legea încalcă dispoziţiile art. 148 din Constituţia României, prin netranspunerea corectă a Directivei 2008/104/CE. Forma legii nu ţine cont de specificul activităţii societăţilor de muncă temporară care pun la dispoziţie personal nu doar în România, ci şi în afara României, prin detaşare, creându-se, prin utilizarea noţiunii de salariu în loc de remuneraţie sau venit, toate premisele distrugerii a peste 100.000 de locuri de muncă, a aproximativ 300 de societăţi de munca temporară şi, în ultimă instanţă, a unui sector de activitate‘, afirmă deputata PNL.

CITEŞTE ŞI CODUL MUNCII va fi modificat. SCHIMBĂRI MAJORE privind concediile românilor

Alte articole

CCR a publicat motivarea deciziei de neconstituționalitate privind reforma pensiilor magistraților

CCR a amânat decizia privind legea referitoare la pensiile private până pe 12 noiembrie. Ce prevede actul legislativ controversat

Ea consideră şi că legea încalcă dreptul de proprietate al angajatorului, garantat de Constituţie, deoarece prin noul text remuneraţia aferentă zilelor de concediu de odihnă nu se mai acordă în concordanţă cu munca prestată şi indiferent de perioada de muncă prestată în anul calendaristic, iar angajaţii ar avea drept la concediu de odihnă întreg, cu plata întreagă a zilelor de concediu.

De asemenea, Pocora arată că angajatorul este obligat prin noua reglementare să plătească drepturile salariale, în perioada de incapacitate temporară de muncă sau concediu de maternitate, risc maternal sau pentru îngrijirea copilului bolnav al angajatului, deşi acesta nu prestează activitate productivă şi ca atare nu poate beneficia de drepturi salariale rezultate direct din această perioadă.

‘Este evident că în acest fel angajatorul suferă o pierdere patrimonială, întrucât continuă să plătească drepturi salariale chiar dacă angajatul său nu prestează efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de muncă’, spune liderul PNL.

Cristina Pocora mai susţine că prin prevederile legii se creează şi o situaţie discriminatorie, şi anume, faptul că angajaţii trebuie să aibă dreptul egal la concediu de odihnă în raport cu activitatea prestată în anul calendaristic.

‘La activitate prestată egală, concediu de odihnă egal. Or, prin textul de lege se creează un tratament diferit în sensul că indiferent de perioada de muncă prestată în anul calendaristic anterior angajaţii ar avea drept egal de concediu de odihnă’, arată ea.

Purtătorul de cuvânt al deputaţilor liberali menţionează că grupul parlamentar al PNL a solicitat Curţii Constituţionale să constate că prevederile alineatelor (3) şi (4) ale art. 92, dar şi prevederile alin (2) şi (4) ale art. 145 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 – Codul muncii, sunt neconstituţionale.