PNL, despre solicitarea Guvernului de amânare a înscrierii Roşiei Montane în UNESCO: Un act de trădare naţională

Vicepreşedintele PNL Gigel Ştirbu, preşedinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, a transmis că, în urma celor întâmplate luni, „România a fost făcută de râs pe plan internaţional” de guvernanţii actuali.

„Din cauza eforturilor susţinute de către Guvernul PSDinamită, dosarul Roşia Montană nu a intrat în patrimoniul UNESCO. Pur şi simplu, Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO, care trebuia să decidă soarta dosarului Roşia Montana, în sensul includerii sau nu, în lista  patrimoniului mondial, a amânat votul la solicitarea Guvernului nostru şi a returnat dosarul. Practic, singurul stat care a dat veto asupra acestui proiect a fost România, prin solicitarea de amânare a votului pe Roşia Montană”.

În opinia lui Ştirbu, „este evident faptul că România a fost umilită pe plan internaţional”, din cauza acţiunilor „care se bat cap în cap” ale „marionetelor din Guvern”.

Deşi nominalizarea pentru înscrierea în patrimoniu a Roşiei Montane are în spate un dosar ştiinţific şi tehnic „ireproşabil”, mai spune Ştirbu, „notat cu un calificativ de valoare universală excepţională, care trebuie înscris de urgenţă în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, reprezentanţii guvernului au dinamitat această şansă”.

Alte articole

În Bulgaria se poate! Premierul Rosen Jeleazkov și-a dat demisia după prostestele uriașe de la Sofia! Exasperați de criza economică și de noile taxe și politicile economice, bulgarii au ieșit cu sutele de mii în stradă

Ludovic Orban îl atacă dur pe Nicuşor Dan: „Există riscul ca puterea să i se suie la cap”

„Din nefericire, ministrul Ivaşcu nici măcar nu a avut curajul de a fi prezent personal la şedinţa Comitetului Patrimoniului Mondial de la Manama, în Bahrain, preferând să trimită un subordonat pentru a aranja pe ascuns trântirea dosarului Roşiei Montane. De fapt, este o cutumă a ministrului George Ivaşcu fuga de  la orice şedinţă, fie de la Comisia de Cultură din Camera Deputaţilor unde a fost chemat de aproape 10 ori şi nu s-a prezentat niciodată fie de la Comisia pentru pregătirea Centenarului, unde a strălucit prin absenţă, de asemenea”.

Preşedintele Comisiei de cultură din Cameră consideră acţiunea guvernanţilor „un act de trădare naţională şi de îngropare a Roşiei Montane”. El punctează că aceştia trebuie să îşi asume răspunderea.

În plus, deputatul PNL îndeamnă: „Trebuie să luăm atitudine toţi românii de bună credinţă să facem demersuri pentru ca Roşia Montană să fie inclusă în lista  patrimoniului mondial UNESCO,  astfel încât să fie salvată  această moştenire culturală unică pentru generaţiile viitoare”.

De cealaltă parte, preşedintele Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, deputatul PNL Ionel Palăr, a spus că retragerea dosarului „Peisajul minier Roşia Montană”, ca urmare a deciziei Guvernului Dăncilă, a creat o situaţie incalificabilă la cea de a 42-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO de la Bahrein.

„Guvernul României a călcat în picioare întreaga muncă a specialiştilor care au realizat un dosar impecabil, apreciat de experţii ICOMOS, organism ce analizează dosarele pentru UNESCO şi care au recomandat includerea Roşia Montană atât în Lista Patrimoniului Mondial, cât şi în lista monumentelor de patrimoniu aflate în pericol”, a subliniat el într-un comunicat remis News.ro.

Acţiunea este calificată ca fiind „fără precedent, îndreptată practic împotriva intereselor României”.

Propunerea de retragere a dosarului „Peisajul minier Roşia Montană” a pus Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO într-o situaţie „extrem de delicată, în condiţiile în care organismul funcţionează cu respectarea principiului suveranităţii statelor semnatare”.

„Atât PNL, cât şi eu, am susţinut ca dosarul «Peisajul minier Roşia Montană» să fie inclus în patrimoniul mondial. Este inimaginabil cum un guvern poate lucra împotriva intereselor propriei ţări. Guvernul Dăncilă a sfidat expertiza specialiştilor români şi străini, iar solicitarea de amânare a introducerii dosarului pe lista Patrimoniului UNESCO, până la finalizarea litigiului internaţional, este o desconsiderare a valorilor naţionale unice în lume, recunoscute şi apreciate la nivel mondial. Discuţiile pe acest subiect au fost lungi şi au arătat inclusiv surprinderea faţă de o situaţie greu de înţeles”, a declarat deputatul Ionel Palăr.

Comisia UNESCO a recomandat monitorizarea sitului şi cooperarea statului român cu organismele internaţionale, se mai arată în comunicat. „România va avea obligativitatea conservării sitului de la Roşia Montană, mai ales că există temeri serioase că neimplicarea statului va duce la degradarea minelor romane, aşa cum au avertizat şi specialiştii ICOMOS”.

„O revenire a României cu solicitarea de includere pe lista UNESCO se va putea face şi înainte de finalizarea litigiului internaţional. Cert este că România a pierdut o oportunitate pentru care alţii se luptă, iar românii trebuie să ştie că Guvernul Dăncilă acţionează împotriva lor şi acasă, în România, şi în afara graniţelor ţării. Mai mulţi delegaţi ai ţărilor participante şi-au manifestat surprinderea faţă de această poziţie contrară a guvernului ce contravine intereselor patrimoniului românesc cu o certă valoare internaţională”, a mai declarat deputatul Ionel Palăr.

Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017, la UNESCO, dosarul „Peisajul Cultural Minier Roşia Montană”, pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial. În aceeaşi lună, Fondul Mondial al Monumentelor a publicat un articol despre situl istoric din zona localităţii, menţionând că depunerea dosarului pentru includerea pe lista UNESCO reprezintă un pas în direcţia protejării.

La începutul lunii mai, ICOMOS (Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor), corpul experţilor din cadrul UNESCO, a recomandat înscrierea sitului istoric Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial.

Din România au fost înscrise până acum pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Delta Dunării, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei,  bisericile de lemn din Maramureş, cetatea Sighişoara, aşezările săseşti cu biserici fortificate din Transilvania şi fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei.