PNL şi USR au sesizat CCR pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii legii privind declasificarea protocoalelor cu SRI

Potrivit semnatarilor sesizării, propunerea legislativă a fost dezbătută şi adoptată conform procedurii de adoptare a legilor ordinare, deşi aceasta cuprinde dispoziţii care făceau necesară şi impuneau adoptarea sa sub forma unei legi organice.

„Întrucât Parlamentul a legiferat printr-o lege ordinară în domenii supuse reglementării exprese prin lege organică, apreciem că întreaga procedură de adoptare a legii a fost fundamental viciată, legea trebuia să fie adoptată cu majoritatea cerută de Constituţie pentru legile organice şi va solicităm să constataţi că Legea privind declasificarea unor documente este neconstituţională întrucât încalcă prevederile art. 52 alineatul (2), ale art. 73 alineatul (3) literele (e), (h), (k) şi (l), precum şi prevederile art. 76 alineatul (1) şi cele ale art. 118 alineatul (2) din Constituţia României, republicată”, arată sursa citată.

PNL şi USR susţin că, prin modul în care a fost redactată, legea are un caracter individual, întrucât nu reglementează relaţiile sociale dintr-o anumită materie, ci are ca obiect principal declasificarea şi lipsirea de efecte juridice a Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr.17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, a actelor subsecvente acesteia, precum şi desecretizarea planurilor de cooperare realizate de Direcţia Naţională Anticorupţie şi Serviciul Român de Informatii în baza art. 15 din Protocolul de cooperare dintre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale nr. 003064 din 4 februarie 2009 şi a tuturor protocoalelor şi acordurilor de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului român, SRI, DNA, DIICOT, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă ICCJ.

Legea pentru desecretizarea protocoalelor, contestată la CCR de către Înalta Curte

Alte articole

Când începe campania electorală pentru turul al doilea. Termenul până la care se pot contesta la CCR rezultatele primului tur

Ilie Bolojan anunță decizii majore pentru România după CSAT: „Creșterea capacității de apărare până în 2030”

Semnatarii sesizării apreciază că actul normativ contravine principiului constituţional al egalităţii în drepturi.

„Desecretizarea sau declasificarea unor documente se va face prin raportare la textul de lege, în acest caz, art. 24 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, care prevede necesitatea adoptării unui act de reglementare secundară. În aceste condiţii, derogarea de la procedură printr-o reglementare de nivel principal, cum este legea, reprezintă o încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat”, adaugă senatorii PNL şi USR.

În opinia acestora, a accepta posibilitatea ca Parlamentul, prin lege, să decidă în cazuri concrete ce documente ale unor autorităţi publice din sfera altor puteri se pot declasifica conduce la anihilarea scopului Legii nr. 182/2002 şi la subminarea competenţelor proprii ale autorităţilor avute în vedere de legiuitor (în primul rând rolul CSAT, dar şi rolul şi competenţele legale ale SRI, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public etc.).

„Oricând se poate imagina o situaţie în care, dacă declasificarea unui act administrativ este permisă prin lege, se poate reglementa şi clasificarea unor documente ale unor autorităţi publice, ceea ce reprezintă o denaturare a scopului avut în vedere de Legea nr. 182/2002 şi, nu în ultimul rând, a rolului constituţional al Parlamentului”, arată semnatarii.

Senatorii PNL şi USR mai afirmă că unele formulări din lege sunt deficitare şi neclare şi pot da naştere la interpretări.

„Solicităm Onoratei Curţi ca, în raport cu criticile precizate mai sus, să constate că Legea privind declasificarea unor documente în ansamblul ei, este neconstituţională”, conchid semnatarii sesizării.