PNRR-ul României încă este analizat, în timp ce 16 îl au aprobat şi se pot apuca deja de treabă

Printre țările care se pot apuca de treabă cu banii europeni puşi la bătaie pentru revenirea postpandemie se numărăCroaţia, Cipru, Lituania şi Grecia, alături de economiile majore cum sunt Germania, Italia, Franţa şi Spania. PNRR-ul României este încă în analiză la Comisia Europeană, scrie Mediafax.

„Grecia este un exemplu de ţară care iese foarte rapid din lignit şi care preia la fel de rapid tendinţele din regenerabile. Tranziţia Greciei este mai uşoară decât cea a României datorită deciziilor deja luate, dar şi condiţiilor economice. Un alt avantaj al Greciei în această tranziţie este că sistemul de încălzire este deja electrificat“, a declarat Frans Timmermans, vice­preşedinte executiv al Comisiei Europene, cel care conduce de la cel mai înalt nivel realizarea şi implementarea Green Deal, în urmă cu o săptămână în cadrul unei întâlniri cu câţiva jurnalişti.

Grecia va primi 30,5 miliarde de euro, dintre care 17,8 miliarde de euro vor fi granturi, iar restul împrumuturi. Printre ţintele din planul Greciei se află dezvoltarea interconexiunilor din insulele Ciclade, pentru a susţine astfel potenţialul de energie verde al zonei, renovarea a mai bine de 100.000 de locuinţe sau instalarea a 8.000 de puncte de încărcare pentru maşinile electrice.

Partea de împrumuturi, de exemplu, va merge exclusiv către sistemul privat, sumele fiind gestionate de sistemul bancar elen, fără vreo implicare din partea statului. Prin utilizarea sumelor, obiectivul Greciei este de a avea o creştere economică de 7% anual până în 2026 şi de a crea 180.000 de noi locuri de muncă. Planul Greciei detaliază 106 proiecte de investiţii, fără a fi menţionate nume de companii.

Alte articole

Taxa de 1.900 de lei pe care trebuie s-o plătească românii de la începutul lunii iulie. Cine sunt cei vizaţi

FACIAS: România a pierdut fondurile din PNRR pentru screeningul cancerului

PNRR-ul României urmează să fie modificat

Spre comparaţie, PNRR-ul României urmează să fie modificat prin exlcuderea companiilor nominalizate la fonduri europene, cel puţin pe zona de energie. Grup Servicii Petroliere (GSP), compania omului de afaceri Gabriel Comănescu, era singura entitate privată care era menţionată în planul prin care România vrea să atragă 29,2 mld. euro pentru redresarea postpandemie. Alături de GSP, Romgaz, Hidroelectrica, Electrica sau Nuclearelectrica erau alte firme nominalizate pe lista proiectelor prin care România speră să atrgă fondurile europene. Însă potrivit unor declaraţii făcute de ministrul energiei Virgil Popescu într-un interviu acordat G4Media.ro, toate proiectele vor fi scoase din PNRR, fiind astfel impulsionată competiţia.

În comparaţie cu cele 16 state membre UE care sunt gata să pună banii la treabă, România ar putea primi banii abia la toamnă. Premierul Florin Cîţu a dat recent asigurări că acest lucru nu este o problemă pentru că sunt şi alte state în situaţia României, cu planurile neaprobate.

Problema este că nu doar la atragerea banilor din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă sunt probleme, România fiind cu temele nefăcute şi pentru un alt mecanism de finanţare, Fondul de Modernizare.

„România are oportunitatea de a accesa în perioada 2021-2030 circa 6-7 miliarde euro din suma alocată prin Fondul pentru Modernizare, instrument proiectat de Uniunea Europeană pentru a finanţa investiţii destinate modernizării sectorului energetic în zece state europene. Ţara noastră riscă să rateze primul an din acest program investiţional, din cauza lipsei mecanismelor naţionale de implementare a proiectelor de modernizare energetică“, spuneau recent consultanţii de la Horvath.

Fondul pentru Modernizare

Fondul de Modernizare este special croit pentru zece ţări cu venituri mai scăzute, banii fiind destinaţi proiectelor de energie regenerabilă, eficienţă energetică, stocarea energiei, îmbunătăţirea infrastructurii energetice şi tranziţia justă din regiunile miniere.

Fondul pentru Modernizare a fost alocat către 10 ţări membre ale Uniunii Europene, unde PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de 60% din media UE. Cele zece ţări care beneficiază de Fondul pentru Modernizare sunt: Letonia, Estonia, Croaţia, Lituania, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Polonia, Cehia şi România. De exemplu, Cehia se numără printre cele cinci ţări care au finalizat deja cadrele de implementare a proiectelor prin care vor accesa Fondul pentru Modernizare. Astfel, 39% din bugetul care îi revine va merge către dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă, iar 26% în modernizarea sistemului de generare şi distribuire a energiei termice, în special în Praga.

Citeşte şi: PSD cere convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru adoptarea Legii consumatorului vulnerabil