PNRR, ultima redută: România joacă la ruletă 7,57 miliarde de euro cu 4.500 de proiecte încă nerecepţionate

România a intrat în etapa finală a PNRR cu un buget actualizat de 20,1 miliarde de euro şi aproximativ 7,57 miliarde de euro care mai pot fi încasaţi. Până la termenul-limită din 31 august, autorităţile trebuie să închidă mii de investiţii, să treacă prin Parlament reformele restante şi să finalizeze procedurile administrative necesare pentru decontarea banilor europeni.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă intră în ultimele două săptămâni de execuţie într-un moment în care problema principală nu mai este lansarea proiectelor, ci capacitatea României de a le finaliza şi de a transforma investiţiile contractate în bani efectiv decontaţi.

Peste 15.000 de proiecte sunt active la nivel naţional, iar aproximativ 4.500 de investiţii nu sunt încă recepţionate, conform unui bilanţ realizat de platforma Monitor PNRR a departamentului de politici publice a USR coordonată de fostul ministru USR Cristian Ghinea. În paralel, Guvernul trebuie să finalizeze reformele care condiţionează plăţile europene.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Miza financiară este considerabilă: dintr-un buget PNRR actualizat la 20,1 miliarde de euro, România a încasat deja aproximativ 13 miliarde de euro, în timp ce 7,57 miliarde de euro reprezintă suma rămasă teoretic de atras.

Alte articole

Sorin Grindeanu, atacuri în rafală: „Bolojan a aprins lumina şi l-a găsit pe Ciucu în cămară” / „Guvernul planează în zona ilegalităţii”/ „Fritz, you’re history!”

În ultimele zile ale programului, recepţia lucrărilor devine una dintre principalele probleme administrative. Nu este suficient ca lucrările să fie executate fizic. Pentru ca investiţia să poată fi considerată finalizată în cadrul PNRR, trebuie parcurs întregul circuit administrativ: întocmirea procesului-verbal de recepţie, înscrierea în cartea funciară şi încărcarea documentaţiei finale în platforma electronică.

Doar investiţiile recepţionate până la 31 august beneficiază de finanţarea PNRR, în timp ce proiectele întârziate riscă diminuarea sumelor europene.

Există proiectele în derulare la Ministerul Educaţiei, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale şi includ şcoli, cabinete medicale, dispensare, proiecte de eficientizare energetică şi infrastructură urbană.

Bugetul PNRR s-a redus cu 9 miliarde de euro faţă de varianta din 2021

România a trecut printr-o restructurare majoră a programului. Renegocierile cu Comisia Europeană din iulie 2026 au dus la o nouă reducere a componentei de împrumuturi, cu 1,3 miliarde de euro. Bugetul total al PNRR a ajuns astfel la 20,1 miliarde de euro, cu 9 miliarde de euro sub nivelul prevăzut în forma iniţială a programului, din 2021.

Cea mai mare ajustare a avut loc în zona împrumuturilor, care au scăzut de la 14,9 miliarde de euro în forma iniţială la 6,6 miliarde de euro în actuala configuraţie.

Şase obiective au fost eliminate din PNRR
Renegocierea a însemnat şi renunţarea definitivă la o serie de jaloane şi ţinte. Au fost eliminate trei jaloane: M237, referitor la sistemul informatic pentru evaluarea automată a proprietăţilor, M511, privind concesiunile pentru zonele de accelerare a energiei regenerabile, şi M533, referitor la secţia de pediatrie şi neonatologie a Spitalului Judeţean Constanţa.

Au fost eliminate şi trei ţinte: T138, privind 200 MW de capacităţi fotovoltaice, T271, privind adoptarea a 80% dintre recomandările mecanismului de sprijin pentru politici, şi T372, privind 24 de cabinete de planificare familială.

România a depus cererea de plată 5: 2,84 miliarde de euro
O piesă importantă a ultimei etape este Cererea de Plată nr. 5, depusă oficial de România la 14 august 2026. Cererea are o valoare de 2,84 miliarde de euro şi acoperă 75 de ţinte şi jaloane: 21 de reforme şi 54 de investiţii.

Potrivit platformei, cererea include 1,65 miliarde de euro sub formă de granturi şi 433 de milioane de euro împrumuturi. Odată cu procesarea acesteia, absorbţia pe granturi ar urma să ajungă la aproximativ 78%, respectiv 10,58 miliarde de euro.

Jalonul energetic de la Turceni şi Rovinari a fost renegociat
Una dintre cele mai importante negocieri a vizat jalonul 119a, referitor la eliminarea a 710 MW de capacităţi pe cărbune.

Un amendament parlamentar care condiţiona închiderea grupurilor energetice de punerea în funcţiune a unor capacităţi similare a generat ceea ce Comisia Europeană a considerat un risc de „reversibilitate”. Penalitatea stabilită iniţial era de 770 de milioane de euro.

Guvernul a invocat în negocieri necesitatea menţinerii securităţii alimentării cu energie în perioada de iarnă şi a prezentat ca argument faptul că 25% din jalon fusese deja realizat, prin existenţa a 3.000 MW de capacităţi regenerabile.

Rezultatul negocierii a fost reducerea de zece ori a penalităţii, prin diminuarea coeficientului de la 5 la 0,5.

Noua regulă pentru recepţia proiectelor: până la 5% din lucrări pot rămâne auxiliare
Pentru a limita riscul pierderii finanţărilor din cauza unor întârzieri tehnice minore, autorităţile au introdus, prin Legea nr. 141/2026, mecanismul recepţiei parţiale excepţionale.

Regula permite recepţionarea părţii esenţiale a lucrării deja executate, în condiţiile în care lucrările auxiliare rămase de realizat reprezintă cel mult 5% din valoarea contractului.

Aceste lucrări trebuie finalizate în maximum 120 de zile. Există însă o limită importantă: intervenţiile care afectează rezistenţa, stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea sau eficienţa energetică nu pot fi încadrate la categoria lucrărilor auxiliare şi trebuie finalizate integral.

Măsura este relevantă în special într-un program în care diferenţa dintre o investiţie finalizată şi una rămasă în urmă poate avea consecinţe directe asupra banilor europeni disponibili.

Ce investiţii trebuie finalizate până la 31 august
Ultimele zile ale PNRR pun sub presiune proiecte din mai multe sectoare ale economiei.

În infrastructura feroviară, lista include lucrări de tip „Quick Wins” pe 1.527,85 kilometri de infrastructură, precum şi proiecte de modernizare pe ruta Arad-Timişoara-Caransebeş şi pe tronsonul Cluj-Episcopia Bihor. Valoarea lucrărilor de modernizare este de 718,01 milioane de euro.

La material rulant sunt prevăzute 36 de locomotive electrice modernizate şi 64 de vagoane reabilitate. În infrastructura rutieră, miza include autostrada A7 Focşani-Bacău şi Bacău-Paşcani, cu 95,9 kilometri.

Sănătatea, printre domeniile cu investiţii la termen
Sectorul sanitar apare cu mai multe investiţii importante în lista proiectelor care trebuie certificate şi finalizate.

Printre acestea se află Spitalul „Agrippa Ionescu” din Baloteşti, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, în total trei unităţi spitaliceşti finanţate prin granturi în cadrul Cererii de Plată 6.

Lista include şi două pavilioane noi de politraumă, la Craiova şi Sibiu, precum şi 200 de ambulanţe noi de tip C.

O altă componentă vizează terapia intensivă neonatală şi paturile pentru pacienţi critici: 25 de unităţi şi 65 de paturi.

Aceste investiţii sunt relevante nu doar prin valoarea finanţării, ci şi prin faptul că reprezintă proiecte în infrastructura medicală care trebuie transformate din contracte şi lucrări în capacităţi efectiv funcţionale.

Creşe, energie, apă şi păduri: alte investiţii aflate pe ultima linie dreaptă
În educaţie, tabloul investiţiilor indică 110 creşe construite şi dotate complet, dintre care 80 finanţate prin granturi şi 30 prin împrumuturi.

În energie, obiectivul este reprezentat de 950 MW de capacităţi eoliene şi solare noi racordate la reţea.

În sectorul de mediu şi apă sunt prevăzuţi 288 de kilometri de reţele de distribuţie a apei şi 975 de kilometri de reţele de canalizare.

Totodată, componenta privind pădurile vizează 18.000 de hectare de suprafeţe noi împădurite şi 130.000 de metri pătraţi de păduri urbane.

Scenariul optimist: pierderi de ordinul zecilor de milioane de euro
Cu 7,57 miliarde de euro rămase teoretic de încasat, finalul PNRR depinde în principal de două variabile: viteza cu care Parlamentul adoptă reformele restante şi rata de recepţie a proiectelor din teren.

În scenariul optimist prezentat de Monitor PNRR, România reuşeşte să adopte rapid reformele legislative şi să finalizeze proiectele, iar pierderile sunt limitate la zeci de milioane de euro, provenite în principal din mici dotări care nu sunt finalizate la timp la nivel local.

Este scenariul în care administraţia reuşeşte să folosească aproape integral fereastra de timp rămasă.

Scenariul moderat: România ar putea pierde între 1 şi 2 miliarde de euro
Situaţia se schimbă radical dacă una dintre reformele politice majore nu este adoptată la timp.

În scenariul moderat, buletinul estimează pierderi de 1-2 miliarde de euro, în condiţiile în care o reformă majoră, precum Legea Salarizării Unitare, nu este realizată, iar problemele se suprapun cu proiecte de infrastructură care nu sunt finalizate.

Aici apare una dintre principalele vulnerabilităţi ale finalului de PNRR: banii nu mai depind doar de şantiere şi de capacitatea beneficiarilor de a termina lucrările, ci şi de decizii legislative care trebuie adoptate într-un interval extrem de scurt.

Scenariul drastic: pierderile pot depăşi 2,5 miliarde de euro
Cel mai sever scenariu prezentat de Monitor PNRR presupune ratarea a două sau mai multe reforme-cheie, concomitent cu nefinalizarea unor investiţii majore.

În această variantă, pierderile estimate depăşesc 2,5 miliarde de euro, iar printre proiectele care ar putea pierde finanţarea se numără investiţii mari în spitale şi şcoli.

Diferenţa dintre scenarii arată dimensiunea mizei pentru România: în ultimele două săptămâni, fiecare reformă adoptată şi fiecare proiect recepţionat pot avea efect direct asupra volumului de bani europeni care ajung efectiv în economie.

Nicușor Dan, tot mai nemulțumit de PSD. Președintele este iritat de blocajul pe legile din PNRR (surse)

Președintele IMM România, Florin Jianu, susține că experiența PNRR ar trebui să determine statul să schimbe modul în care sunt proiectate și gestionate fondurile europene.

„Lecția principală pe care am învățat-o sau pe care statul ar trebui să o învețe este că, dacă programăm fondurile europene neținând cont de nevoile reale ale economiei, de o capacitate de coordonare susținută, de o programare realistă pe câteva obiective majore și nu încercăm să facem de toate pentru toți, vom avea iarăși un program eșuat, așa cum se arată a fi PNRR”, a declarat Jianu marți, 18 august.

Analiza realizată de IMM România vine la mai puțin de două săptămâni înainte de termenul final pentru implementarea PNRR, stabilit pentru 31 august, în condițiile în care România și Comisia Europeană negociază ultimele ajustări ale portofoliului de proiecte.

Autostrăzile au pierdut peste 40% din kilometrajul inițial

Una dintre cele mai vizibile modificări a fost în infrastructura rutieră.

Potrivit analizei IMM România, PNRR prevedea inițial 429 de kilometri de autostradă nouă, pe patru coridoare: A7 Moldova, A8 Unirii, A3 Transilvania și A1 Lugoj-Deva.

În urma renegocierii din 2025, două dintre coridoare, A8 și A3, au fost eliminate integral din finanțarea PNRR, iar obiectivul total a fost redus cu peste 40%.

În final, potrivit analizei patronale, PNRR ar urma să contribuie la realizarea a aproximativ 257 de kilometri de autostradă.

IMM România consideră totuși că acesta reprezintă unul dintre rezultatele importante ale programului, într-un domeniu în care finanțarea exclusiv din fonduri naționale este dificil de susținut.

Și infrastructura feroviară a fost redusă

O situație similară, dar printr-un alt mecanism, s-a înregistrat în cazul infrastructurii feroviare.

Reducerea obiectivelor nu a presupus eliminarea unui întreg coridor, ci a unor loturi din proiecte mai ample.

Coridorul Cluj-Napoca-Oradea a fost păstrat, însă țintele de finalizare pentru ultimele loturi au fost renegociate. În cazul coridorului Caransebeș-Timișoara-Arad, a rămas în program doar o parte din traseul inițial.

Per total, obiectivul feroviar analizat de IMM România a fost redus de la aproximativ 328 de kilometri la 220 de kilometri.

Organizația apreciază însă că modernizarea celor 220 de kilometri de cale ferată reprezintă un rezultat pozitiv, mai ales pentru dezvoltarea unei alternative la transportul rutier.

Energia a pierdut proiecte strategice

Sectorul energetic a fost afectat mai ales prin eliminarea unor proiecte întregi.

Printre acestea se află componenta pentru producția de baterii, în valoare de 150 de milioane de euro, care a fost eliminată din PNRR.

A fost afectată și componenta privind hidrogenul verde, precum și cea referitoare la fabricarea panourilor fotovoltaice.

IMM România consideră că renunțarea la aceste proiecte limitează șansa României de a dezvolta capacități proprii în domeniul stocării energiei și un lanț valoric național pentru energia regenerabilă.

Digitalizarea, cu o execuție de sub 22%

O altă problemă identificată de IMM România este nivelul redus de execuție al componentei de transformare digitală.

Componenta C7 cuprinde 20 de măsuri, gestionate de mai multe instituții publice. Printre proiectele importante se numără cloud-ul guvernamental, digitalizarea serviciilor de sănătate, identitatea electronică și securitatea cibernetică.

Potrivit analizei, execuția financiară globală a acestei componente rămâne sub 22% din buget.

IMM România observă că proiectele mari și strategice au avut, în general, o execuție mai lentă decât proiectele de dimensiuni mai mici.

O altă nemulțumire a organizației patronale privește sprijinul direct pentru întreprinderile mici și mijlocii.

CCR decide astăzi soarta Legii integrității, contestată de Nicușor Dan și USR-PNL, și a Legii biodiversităţii, contestată de AUR și care reprezintă un jalon PNRR de aproape un miliard de euro

IMM România susține că a propus, încă din etapa de elaborare a PNRR, alocarea a 5,1 miliarde de euro pentru IMM-uri.

În forma finală a planului, pentru mediul de afaceri au fost prevăzute aproximativ 1,3 miliarde de euro.

Organizația mai spune că a propus acordarea unor vouchere de 5.000 de euro pentru 100.000 de IMM-uri, propunere care nu a fost preluată în forma respectivă.

În schimb, printre programele propuse pentru antreprenoriat și inovare s-au numărat Romania Tech Nation, destinat susținerii start-up-urilor digitale, și Equity, pentru facilitarea accesului la capital al IMM-urilor inovatoare, start-up-urilor și companiilor aflate în etapa de extindere.

Implementarea schemei de digitalizare a IMM-urilor, prin granturi cuprinse între 20.000 și 100.000 de euro, a fost însă dificilă, potrivit analizei.

Ce rămâne după PNRR

Bilanțul prezentat de IMM România este, astfel, unul mixt. Pe de o parte, PNRR a contribuit la 257 de kilometri de autostradă și 220 de kilometri de cale ferată, investiții cu impact pe termen lung asupra infrastructurii.

Pe de altă parte, România a renunțat la proiecte importante în energie, a redus obiectivele de infrastructură și nu a reușit să transforme într-o măsură suficient de mare fondurile disponibile în investiții pentru mediul privat.

Astfel, reprezentantul IMM România susține că problema nu este doar ce s-a realizat prin PNRR, ci cum vor fi concepute următoarele programe de finanțare europeană.