Reuniți într-o adunare generală, responsabilii forțelor de poliție municipale, provinciale sau federale au adoptat această rezoluție, care cere „măsuri legislative rezonabile în contextul implicațiilor criptării și a protejării cu parolă a aparatelor electronice”.

ACCP cere, de asemenea, guvernului federal, „să determine un mijloc legislativ care să le permită organismelor de securitate publică și de aplicare a legii, în urma unei autorizații judiciare, să-l constrângă pe deținătorul unei chei de criptare sau a unei parole să le dezvăluie forțelor de ordine”, indică un comunicat.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Bianca, o tânără de 20 de ani, este disperată că nu își ...

ȘOCANT. O tânără, la un pas de moarte după ce a băut cafea ...

Deși guvernul conservator precedent a adoptat în mai 2015 o lege antiterorism controversată, un internaut poate în continuare să refuze să furnizeze parolele.

Curtea supremă a statuat, de altfel, în iunie 2014 că anonimatul pe internet constituie un drept și că poliția trebuie să posede un mandat judiciar pentru a solicita furnizorilor de acces la internet informații privind unii dintre clienții lor.

Obținerea de către forțele de ordine a unor informații personale privind un abonat „constituie o razie sau o percheziție”, a estimat cea mai înaltă instanță.

Guvernul liberal al lui Justin Trudeau nu a reacționat încă la solicitarea șefilor de departamente din poliție, dar, înainte de a fi ales, prim-ministrul s-a angajat să amendeze legea antiteroristă.