Polițiștii din Mureș care îl caută de luni de zile pe Emil Gânj nu și-au primit drepturile salariale pentru orele suplimentare de muncă: „Șefii de la București au fost plătiți de îndată, de la o lună la alta”

Efectele cazului Emil Gânj se dovedesc a fi unele neașteptate la luni bune după ce polițiștii au intrat în alertă, având loc mobilizări fără precedent pentru prinderea criminalului din Mureș.

La luni distanță după căutările spectaculoase, cu elicoptere ce survolau pădurile, drone și polițiști din mai multe județe, au apărut și primele probleme la IPJ Mureș. Mii de ore suplimentare nu au fost plătite.

Este vorba despre aproximativ 3.200 de ore de muncă gratuită. Cosmin Andreica, reprezentantul sindicatului Europol, spune că situația din Mureș, pe care o descrie „de-a dreptul ridicolă”, riscă să producă efecte grave pe termen lung, la nivel național.

„Suntem într-o situație de-a dreptul ridicolă, în contextul în care în vara trecută, ca urmare a faptului că Inspectoratul General al Poliției Române a crescut așteptările foarte mult, anticipând că vor reuși să îl prindă în 24-48 de ore pe criminal, faptul că zi de zi prezentau elicoptere, drone, căutându-l prin tufe, peste tot”, povestește Andreica, pentru Fanatik.

Alte articole

Alertă în Covasna. Emil Gânj ar fi fost văzut de localnici intrând într-o pădure

Sindicatul Europol reclamă că zeci de polițiști care au participat la căutarea lui Emil Gânj nu au fost plătiți pentru orele suplimentare efectuate

Citește și: Emil Gânj, vânat și de FBI! Anchetatorii iau în calcul două locuri unde s-ar putea ascunde. Câți bani primești dacă dai indicii utile pentru prinderea lui

Operațiunea arăta că totul este coordonat perfect și eficient, mai ales în primele zile, dar, de fapt, lucrurile au stat complet diferit.

„Am văzut că modalitatea în care au fost gestionate căutările a dat greș și asta este realitatea. Astăzi, Poliția nu ne poate spune cât a cheltuit cu ocazia acelor căutări și asta e foarte grav și denotă că ne putem bate joc de bugetul și resursele instituției, că nu răspunde nimeni, niciun manager”, mai spune reprezentantul Europol.

Acum, oamenii și cer drepturile salariale: „Cei care au lucrat de dimineața până seara, câte 14-16 ore sau chiar și 20 și ceva de ore, pentru că au fost și momente critice, mai ales că pe baza unor pretinse informații au apărut noi indicații despre unde s-ar ascunde. Nu au mai fost retrași colegii de pe teren sau nu au fost înlocuiți”.

Conform legislației, orele suplimentare pot fi compensate fie prin plată, fie prin zile libere, în următoarele 90 de zile. În cazul celor de la IPJ Mureș, potrivit Europol, niciun polițist nu a primit nici măcar timp liber pentru munca depusă.

„Colegii de la IPJ Mureș n-au mai fost plătiți pentru orele suplimentare efectuate și n-au putut fi compensate nici cu timp liber, pentru că noi avem niște prevederi care spun că în termen de 90 de zile angajatorul are posibilitatea să compenseze cu timp liber”, a completat Andreica.

Andreica vorbește și despre condițiile în care au lucrat colegii săi polițiști:

„Sunt mulți care au mers să caute fără echipamente de protecție, au fost nenumărate situații dificile din cauza echipamentelor inadecvate, mulți au stat câte 14 ore cu încălțămintea umedă și au avut nevoie ulterior de îngrijiri medicale. Despre acești colegi vorbim”.

Citește și: Emil Gânj, judecat în lipsă pentru omor și profanare de cadavre. Familia femeii ucise de el cere strămutarea dosarului la o altă instanță

În unele cazuri, polițiștii ar fi dormit pe coclauri, pe unde i-a găsit seara, pentru că nu a mers nimeni după ei să îi ducă acasă: „Doar în cazul IPJ Mureș cumva a fost o atitudine de vină colectivă pentru ceea ce se întâmpla și atunci aici au apărut excesele, să spun așa, cu colegi care au fost nevoiți să doarmă în teren pentru că nu a mai venit nimeni după ei”.

În paralel, liderul sindical precizează că plățile au fost făcute la timp în cazul superiorilor: „Au rămas aproximativ 3.200 de ore neplătite, în timp ce șefii de la București au fost plătiți de îndată, de la o lună la alta. Culmea e că problema asta nu a existat când a fost vorba de drepturile șefilor”.