Poliţiştii pot emite un ordin de protecţie provizoriu pentru victimele violenţei domestice

„Ordinul de protecţie provizoriu se emite de către poliţiştii care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică, în scopul diminuării acestui risc”, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).

Pentru a veni în sprijinul victimelor, legislaţia privind violenţa domestică a fost modificată şi completată prin Legea nr. 174 din 13 iulie 2018, fiind reglementată modalitatea de intervenţie a poliţiştilor în cazurile de violenţă domestică şi emiterea ordinului de protecţie provizoriu de către aceştia.

De la data de 28 decembrie 2018, poliţiştii pot emite ordinul de protecţie provizoriu, prin care se dispun, pentru o perioadă de cinci zile, una sau mai multe măsuri de protecţie a victimelor.

„Ordinul stabileşte procedura de intervenţie a poliţiştilor, de cooperare cu celelalte instituţii cu atribuţii în prevenirea şi combaterea violenţei domestice, metodologia de utilizare a formularului de evaluare a riscului şi procedura de emitere a ordinului de protecţie provizoriu, precum şi cea de punere în executare a acestuia”, se arată în comunicat.

Alte articole

Sindicatele polițiștilor cer ca inteligența artificială să îi înlocuiască pe judecători. Specialiștii în drept consideră propunerea una „incompatibilă cu principiile fundamentale ale statului de drept”

FACIAS, lovitură grea dată Poliției Române: Judecătorii obligă IGPR să spună cât de precise sunt testele antidrog

Intervenţiile poliţiştilor la cazurile de violenţă domestică se pot realiza din oficiu sau ca urmare a sesizărilor primite prin 112, formulate în scris sau oral, direct ori telefonic la sediul unităţilor de poliţie de către persoanele implicate în actele de violenţă domestică, de către persoanele care au asistat la producerea actelor de violenţă domestică sau de către alte persoane.

„În cadrul intervenţiilor, poliţiştii pot lua măsuri pentru separarea victimei de agresor şi pot realiza orice alte demersuri necesare eliminării riscurilor imediate. Ei observă şi adresează întrebări cu privire la starea fizică a persoanelor implicate şi, dacă se impune, solicită intervenţia echipelor medicale. Informează atât victima, cât şi agresorul cu privire la drepturile şi obligaţiile lor şi măsurile ce vor fi dispuse în urma evaluării situaţiei de fapt”, precizează IGPR.

De asemenea, sesizează structurile specializate ale Poliţiei Române sau ale altor instituţii în situaţia în care, în urma verificării sesizării, sunt constatate şi alte fapte incriminate, obţinând probe, după caz.

Ordinul prevede şi modul în care poliţiştii trebuie să acţioneze în situaţii speciale, spre exemplu în cazul evacuării agresorului din imobil.

Potrivit sursei citate, cu ocazia intervenţiei, în vederea stabilirii existenţei unui risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea persoanelor să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică, poliţiştii evaluează situaţia de fapt pe baza formularului de evaluare a riscului ce cuprinde 21 de întrebări. Pe baza răspunsurilor, se stabileşte dacă există realmente riscul ca viaţa sau integritatea fizică a victimei să fie pusă în pericol.

În luna noiembrie 2018, echipe de specialişti din cadrul IGPR au organizat o serie de sesiuni de pregătire a poliţiştilor, în 19 centre zonale. La sesiunile de instruire au participat peste 4.500 de poliţişti, obiectivul activităţii constând în transmiterea către aceştia a noilor prevederi legislative în domeniu şi clarificarea aspectelor privind modalitatea de gestionare a cazurilor de violenţă domestică.

În primele 11 luni ale anului trecut, la nivel naţional, au fost sesizate 35.623 de infracţiuni din sfera violenţei domestică (52,3% în mediul urban şi 47,7% în rural).

Dintre acestea, ponderea cea mai mare parte este reprezentată de faptele de „lovire sau alte violenţe” – 58,6%, urmate de „ameninţare” – 7,25%, „abandon de familie” – 21,33% şi „nerespectare a ordinelor de protecţie” – 3,71%.

Din punct de vedere al locului comiterii faptelor, cele mai multe infracţiuni s-au comis la domiciliul subiecţilor (75% din totalul infracţiunilor).

În perioada de referinţă, au fost emise, de către instanţele judecătoreşti, 3.438 de ordine de protecţie, cele mai multe la solicitarea victimelor (3.393), alte 22 la solicitarea procurorului şi 23 la solicitarea altor instituţii cu atribuţii în domeniu.