Proteste faţă de reformele controversate din Justiţie: „Astăzi, totul se prăbuşeşte sub ochii noştri”

„Ruşine”, „tribunale libere”, „vom apăra democraţia”, au scandat miile de protestatari în faţa palatului prezidenţial din Varşovia, la câteva ore după ce şeful statului, conservatorul Andrzej Duda, a promulgat o lege polemică, dorită de guvernul partidului Lege şi Justiţie (PiS, conservator).

Senatorii polonezi au ratificat în cursul nopţii de marţi spre miercuri acest proiect de lege privind alegerea noului preşedinte al Curţii Supreme, în cadrul unei serii de reforme judiciare care au permis deja guvernului să obţină controlul asupra tribunalelor de drept comun, al Consiliului Naţional al Magistraturii şi al Tribunalului Constituţional.

„Am luptat pentru democraţie şi să existe tribunale libere, să trăim într-o ţară liberă sub statul de drept”, a declarat pentru AFP Bozena Rojek, 68 de ani, avocată din Varşovia, participantă joi la proteste.

„Astăzi, totul se prăbuşeşte sub ochii noştri”, a adăugat ea.

Alte articole

Greva magistraţilor – judecătorii mai multor curţi, în frunte cu Curtea de Apel Bucureşti, suspendă de miercuri şedinţele. Procurorii opresc anchetele

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, reacție dură după ce Nicușor Dan a refuzat să semneze decretele de pensionare a 73 de judecători: „Nu trebuie să existe un război, ci un dialog”

Citeşte şi Florentina Mirică, înaintea interviului pentru şefia DNA: „Corupţia nu s-a diminuat, fenomenul este unul generalizat”

La 2 iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de notificare oficială autorităţilor de la Varşovia, în legătură cu noua lege privind Curtea Supremă, şi le-a acordat autorităţilor poloneze un termen de 30 de zile pentru a răspunde.

Polonia este vizată şi de o altă procedură, cea de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, lansată în decembrie de Comisia Europeană în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.