Armata poloneză, constituită exclusiv din militari profesionişti, caută modalităţi să integreze aceste grupuri de voluntari.

Se estimează că circa 10.000 de voluntari polonezi sunt reuniţi în prezent în circa 120 de astfel de grupări. Circa 800 dintre ei s-au întâlnit vineri la Varşovia la o reuniune organizată de Ministerul polonez al Apărării, primind cu această ocazie pentru prima dată recunoaşterea oficială a existenţei lor. Ministrul apărării, Tomasz Siemoniak, i-a asigurat că ministerul pe care-l conduce va plăti solde pentru 2.500 de voluntari ce vor constitui structura de bază a unităţilor locale de autoapărare care vor fi mobilizate în caz se război.

Alte Articole

Coronavirus Germania: Angela Merkel menţine restricţiile până ...

Vaccinare anti-covid. Cine sunt primii români care se vor imuniza ...

Acuzații de fraudă la o loterie, după ce s-au extras numerele: ...

Consilierul pe probleme de apărare al preşedinţiei poloneze, generalul Stanislaw Koziej, a declarat agenţiei Reuters că evoluţiile din Ucraina au determinat guvernul de la Varşovia să-şi revizuiască modul de abordare a securităţii naţionale. ‘Până de curând, organizaţiile paramilitare păreau să fie ceva de domeniul trecutului’ pentru responsabilii din sectorul apărării, dar ‘astăzi, când avem un război la graniţele noastre, ei îşi dau seama că acest trecut poate contribui la securitatea ţării’, explică oficialul polonez.

În contextul conflictului din Ucraina, guvernul polonez a cerut Alianţei Nord-Atlantice să stabilească o prezenţă militară permanentă şi consistentă în Polonia, solicitare ce i-a fost respinsă, astfel că încrederea polonezilor în determinarea aliaţilor din NATO de a-i apăra la nevoie a fost zdruncinată, subliniază unii oficiali de la Varşovia.

În schimb, Polonia se bazează pe parteneriatul militar bilateral cu SUA, iar în paralel a demarat un amplu program de modernizare a armatei, pentru care va aloca zeci de miliarde de euro în anii următori.

Dar numeroşi analişti militari consideră că un atac al Rusiei împotriva Poloniei este extrem de puţin probabil, posibilele ţinte ale Moscovei fiind mai degrabă ţările care au minorităţi rusofone numeroase, cum ar fi Republica Moldova, Letonia sau Estonia.