Poluarea cu particule fine este nefastă chiar şi în cazul respectării normelor UE

„Rezultatele noastre sugerează că efecte nefaste importante asupra sănătăţii se produc chiar şi cu concentraţii de particule PM2,5 cu mult sub limita fixată de UE pentru calitatea aerului, adică o concentraţie medie anuală de 25 de micrograme pe metru cub de aer”, explică autorul principal al acestui studiu, olandezul Rob Beelen.

PM2,5 sunt cele mai fine microparticule, cu un diametru sub 2,5 microni (adică mărimea unei bacterii). Acestea sunt cele care generează cele mai multe preocupări pentru sănătate, fiindcă dimensiunea pe care o au le permite să pătrundă mai uşor şi mai profund în plămâni.

Acest studiu finanţat de UE şi publicat de revista medicală britanică The Lancet se bazează pe datele a 22 de anchete de tip prospectiv, efectuate în 13 ţări europene, care au permis observarea a 367.251 de persoane pe o perioadă medie de aproape 14 ani.

Din acest studiu reiese că o variaţie relativ mică a poluării cu PM2,5 antrenează un risc semnificativ pentru sănătatea celor care sunt expuşi.

Alte articole

Apare un nou indicator rutier în România. Ce trebuie să facă șoferii atunci când îl întâlnesc

Mașinile cele mai poluante vor avea INTERZIS în București! Când și cum va fi aplicată măsura

„Studiul evaluează că, pentru fiecare creştere de cinci micrograme pe metru cub a concentraţiei de PM2,5 pe an, riscul de muri dintr-o cauză naturală sporeşte cu 7%”, explică The Lancet într-un comunicat.

Această diferenţă de poluare cu cinci micrograme pe metru cub se observă între o axă urbană foarte frecventată de maşini şi un loc situat la distanţă de trafic, precizează Beelen, de la Universitatea din Utrecht, în Olanda.

Rezultatele acestui studiu, care s-a concentrat pe diferite clase de particule în suspensie, arată că „expunerea pe termen lung” la cele mai fine particule reprezintă o „ameninţare pentru sănătate chiar şi atunci când concentraţiile sunt cu mult sub limitele impuse de Uniunea Europeană”, potrivit The Lancet.

Directiva europeană privind calitatea aerului, din 2008, a impus statelor membre un plafon mediu anual de 25 de micrograme pe metru cub, în timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit o limită de zece micrograme pe metru cub.

„Asocierea între exprunerea prelungită la PM2,5 şi decesele premature rămâne semnificativă”, precizează The Lancet.

Cercetătorii au constatat un nivel anormal de mare al mortalităţii în rândul bărbaţilor în raport cu cel al femeilor legat de poluarea cu PM2,5.

Acest studiu nu a încercat să determine dacă poluarea cu PM2,5 ar avea vreo consecinţă asupra reducerii speranţei de viaţă, dar „analizele precedente au arătat că pentru riscuri similare (…), speranţa de viaţă poate să scadă cu câteva luni”, anunţă Beelen pentru AFP.

„Deşi nu pare a fi mult, trebuie să fiţi conştienţi că toată lumea este expusă la un anumit nivel de poluare a aerului şi că aceasta nu este o expunere voită”, subliniază el.

În octombrie, OMS şi agenţia sa specializată Centrul Internaţional de Cercetare privind Cancerul (IARC) a inclus poluarea din aer în categoria factorilor cancerigeni.

În afară de cancer, o expunere la particule poate antrena astm, alergii, boli respiratorii sau cardiovasculare.