Ponta a arătat că, potrivit datelor actuale, numărul românilor cu domiciliul în străinătate este de doar 549.000 persoane.

„Conform legii, cei care au domiciliu în străinătate nu mai sunt pe lista de aici. Primarii au ridicat problema celor care sunt pe lista de aici deși locuiesc în străinătate. Nu există liste electorale permanente în străinătate, dar ei votează în străinătate”, a spus Ponta.

Alte Articole

Cornel Palade a recunoscut motivul rupturii de Romică Țociu. ...

Noi restricţii în România după apariţia tulpinii Omicron. ...

România trimite o aeronavă TAROM pentru a aduce în țară ...

Premierul a declarat anterior, într-o videoconferinţă cu prefecţii, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi păstrează dreptul de vot, dar ar trebui scoşi din listele electorale din România dacă trăiesc efectiv în altă ţară.

„Trebuie să începem verificarea situaţiei reale a evidenţei persoanelor, în special pe cele patru direcţii care ar putea genera diferenţe între listele electorale şi realitate. În primul rând, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, cei care, potrivit legii, nu mai trebuie să figureze pe listele din România. Ei îşi pastrează dreptul de vot, dar dacă locuiesc în străinătate, trebuie scoşi din listele electorale din România”, a spus Ponta.

El a arătat totodată că trebuie rezolvată şi probleme unor cetăţeni decedaţi care figurează încă pe liste electorale.

În decizie din 10 iulie, Curtea Constituţională a constatat că rezultatul referendumului depinde de îndeplinirea cumulativă a două condiţii: una referitoare la numărul minim de cetăţeni care trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil şi una privitoare la numărul de voturi valabil exprimate, care determină rezultatul referendumului.

„Aceste condiţii sunt detaliate în articolul 5 alin.(2) şi, respectiv, articolul 10 din Legea nr.3/2000. Potrivit art.5 alin.(2), «Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente»”, se arată în decizie.

Articolul 4 din Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului precizează că au dreptul de a participa la referendum toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.