Ponta: Cotele diferenţiate în 2012-2016 pentru cei cu venituri foarte mici pot scădea la 8% şi 12%

Victor Ponta a afirmat că autorităţile româneşti sunt pregătite pentru a primi vizita delegaţiei FMI precizând că guvernul său doreşte să continue colaborarea cu Fondul şi pe viitor. „Opinia mea este ca anul viitor, după ce expiră acordul, să avem un acord de tip preventiv pentru că este în folosul nostru”, a declarat Victor Ponta.

În ceea ce priveşte declaraţia guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, potrivit căreia adoptarea de către România în 2015 a monedei euro nu mai este de actualitate, Ponta s-a arătat de acord cu poziţia guvernatorului. „De cele mai multe ori sunt de acord cu Mugur Isărescu. Cred că trebuie să atingem criteriile de convergenţă, dar criteriile care ţin de oportunitate trebuie să le gândim cât mai bine”, a spus premierul.

Acesta a afirmat că ar trebui adoptat de către România modelul Poloniei, care a atins toate criteriile tehnice necesare intrării în zona euro, însă a decis să aştepte momentul oportun pentru aderarea efectivă. „Anul 2015 nu este bătut în cuie”, a spus Ponta.

Referindu-se la programul de guvernare pe care îl va propune USL, Ponta a arătat că acesta nu va prevede renunţarea la cota de impozitare de 16%, dar va conţine cote diferenţiate. „Cotele diferenţiate în perioada 2012-2016 pentru cei cu venituri foarte mici pot scădea până la 8 şi 12%, însă cota principală rămâne 16%”, a precizat premierul.

Cât priveşte posibilitatea ca în 2013 să fie scăzut TVA-ul la alimente, Ponta a precizat că acest lucru trebuie discutat cu partenerii internaţionali, în funcţie de impactul acestei măsuri asupra bugetului. „În proiectul de buget pe 2013, impactul bugetar al acestei măsuri trebuie prezentat foarte clar şi trebuie negociat cu partenerii noştri internaţionali.  Pe termen scurt, adică în câteva luni, un TVA diferenţiat în acea procedură în care se emită factură 24% şi, pe baza acelei facturi, producătorul primeşte înapoi 15% va scoate la fiscalizare piaţa neagră a producţiei agricole, va încuraja producţia internă şi va sprijini foarte mult, cu acei 15%, investiţiile în agricultură în continuare”, a spus Ponta.

Trecerea la moneda euro în anul 2015 „nu mai intră în discuţie”, dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de New York Times.

Isărescu a afirmat într-un interviu că, prin menţinerea monedei naţionale, România a câştigat flexibilitatea de a ajusta dobânzile, de a controla lichiditatea şi de a permite deprecierea leului pentru reducerea deficitului bugetar.

România are o ţintă indicativă de adoptare a monedei euro în anul 2015, însă calendarul va fi pus în discuţie după alegerile parlamentare din această iarnă, potrivit declaraţiilor anterioare ale oficialilor români.

Fără control asupra politicii monetare, ţări din zona euro precum Grecia s-au văzut obligate să se bazeze, în criză, în principal pe măsuri de politică fiscală, respectiv creşterea taxelor şi scăderea cheltuielilor, a precizat guvernatorul în interviul acordat New York Times.

„Sigur că au apărut nemulţumirea şi dezamăgirea, deoarece aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu. Visele au fost prea înalte”, a adăugat Isărescu, potrivit New York Times.