Ponta avertizează că Uniunea Europeană la un moment de răscruce care va termina pe viitor dacă va putea sau nu să reia creşterea economică. „Am ajuns într-un moment definitoriu în răspunsul Europei la criza economică. Ameninţarea imediată a dezintegrării zonei euro a trecut, dar perspectiva revenirii la recesiune este un pericol foarte real pentru aproape tot continentul. Fără o abordare mai stimulativă a activităţii economice, stagnarea poate duce la o nouă criză ce poate pune serios în pericol stabilitatea şi unitatea Europei”, scrie Victor Ponta.

El precizează că există o mare frustrare în rândul europenilor faţă de eşecul politicilor de austeritate în a produce revirimentul economic, frustrare care se manifestă în îndepărtarea de la putere a guvernelor de dreapta şi revenirea celor de centru-stânga. „Până acum principalii beneficiari au fost partidele de centru-stânga proeuropene care s-au reîntors la putere în Danemarca, Franţa, Olanda, Lituania şi România. De asemenea, există şi o creştere accentuată a sprijinului pentru partidele populiste de extremă dreapta sau stânga ce oferă soluţii bazate pe xenofobie, protecţionism şi ostilitate faţă de integrarea europeană”, afirmă Ponta avertizând că situaţia se va agrava dacă partidele democratice nu vor oferi soluţii reale de relansare economică.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

EXCLUSIV – Cu ce s-ar ocupa Piedone dacă ar pierde alegerile ...

Mircea Geoană, anunț de ultimă oră despre candidatura sa ...

Premierul român a contestat şi politicile rigide de austeritate ale Fondului Monetar Internaţional, care acum este pus în situaţia să recunoască faptul că reducerile severe ale cheltuielilor publice nu numai că nu au soluţionat criza datoriilor suverane, ci au dus şi la limitarea încasărilor la bugetele statelor.

„O altă despărţire semnificativă faţă de ortodoxia economică recentă este un consens în cadrul FMI şi nu numai că adâncirea inegalităţilor sociale nu numai a contribuit la criză, dar acum împiedică revirimentul economic. Cercetările sugerează că diviziunile ample de venit şi avere au dus la scăderea cererii şi au generat dezechilibre care crează instabilitate şi subminează creşterea”, susţine premierul român.

Apoi Ponta face un inventar al măsurilor economice luate de guvernul său şi efectele generate de acestea. „Suntem încrezători că dezvoltăm combinaţia potrivită de politici bazate pe responsabilitate fiscală, reforme structurale, dinamism economic şi incluziune socială. Dar nu putem reuşi dacă suntem izolaţi de restul Europei. Liderii UE au nevoie să implementeze împreună soluţii inovatoare. Ar trebuie să ne gândim cum putem folosi instrumentele de la nivel european pe care le avem la dispoziţie ca să creăm noi parteneriate public-privat şi să iniţiem investiţii în infrastructură. Simpla austeritate nu este răspunsul. Trebuie să arătăm că răspundem cererilor cetăţenilor europeni ca să găsim o cale mai bună de ieşire din criză”, mai scrie Ponta.

La începutul lunii august, Mircea Geoană publica un editorial în „New York Times”, legat de efectul psihlogic al crizei asupra românilor. „Românii sunt şi mai obosiţi, frustraţi şi nervoşi decât mulţi alţi europeni (…) România, cu a şaptea cea mai numeroasă populaţie din Uniunea Europeană, se clasează chiar la coada aproape tuturor măsurilor de dezvoltare umană din Europa. Cetăţenii ei cei mai săraci plătesc cel mai scump preţ pentru actuala strâmtorare fiscală şi ani de creştere negativă ori înceată. Cinci ani după ce România a acces în Uniunea Europeană, speranţele lor s-au spulberat, iar promisiunile făcute au fost încălcate în mod repetat”, scria Geoană.