Postul Paştelui 2018: Rugăciunea pe care trebuie să o rostească fiecare credincios

Postul Paştelui este numit şi postul aspru pentru că acele persoane care nu au probleme de sănătate şi îl pot ţine, trebuie să  mănânce mai puţin, să acorde mai mult timp rugăciunii, să evite certurile, discuţiile contradictorii şi bârfele. În prima zi, conform rânduielilor Bisericii, nu este bine să avem discuții în contradictoriu, iar rugăciunea trebuie să le fie credincioșilor „hrană pentru suflet” până la Învierea Domnului. 

Anul acesta, în 2018, Paștele catolicilor și cel al ortodocșilor pică la o săptămână distanță, primul pe 1 aprilie, iar celălalt în duminica de 8 aprilie. 

În prima săptămână din  post, de luni până joi, în fiecare seară au loc slujbe speciale cunoscute sub numele de  Canonul cel Mare sau Canonul Sfântului Andrei Criteanul. Acest canon, care are 250 de strofe, este citit integral în cea de-a cincea miercuri  din post.

În perioada Postului Mare, începând cu prima sâmbătă din post vor fi oficiate slujbe de pomenire a morţilor.

Alte articole

Luna iunie aduce un nou început pentru două zodii. Nativii care își resetează complet viața

Meseria cu care românii pot câștiga 45.000 € pe an în Irlanda. Se cere un singur an de experiență

Postul Pastelui este o perioada de rugaciune, de cainta si de apropiere de Dumnezeu. In aceasta perioada, este bine sa spui o rugaciune atribuita Sfantului Efrem Sirul, considerata cea mai puternica din Postul Pastelui.

Iata rugaciunea Sfantului Efrem Sirul

“Doamne si Stapanul vietii mele, duhul trandaviei, al grijii de multe, al iubirii de stapanire si al grairii in desert nu mi-l da mie (1 metanie). Iar duhul curatiei, al gandului smerit, al rabdarii si al dragostei, daruieste-mi-l mie, slugii tale (1 metanie).

Asa, Doamne si imparate, da-mi mie sa-mi vad caderile mele si sa nu osandesc pe fratele meu, ca binecuvantat esti in vecii vecilor. Amin (1 metanie)”.

Dupa care se fac rapid 12 metanii mici repetand mereu in tacere la fiecare dintre ele rugaciunea vamesului: “Dumnezeule, milostiv fii mie pacatosului si ma miluieste!”.

In fine, se face din nou o metanie mare recitand numai ultima parte a rugaciunii: “Asa, Doamne si imparate…”. Numai in timpul Postului Mare, dupa aceasta rugaciune se repeta grupul de rugaciuni legate de “Sfinte Dumnezeule…”, astfel ca acesta e reluat de trei ori in cursul fiecarui oficiu.

Motivul principal al postirii era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezati de Paşti şi să intre în biserică. În timp, Postul Paştelui a devenit o perioadă de pregătire spirituală pentru ca toţi creştinii să sărbătorească Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.

Postul mare datează dinainte de începerea activităţii mesianice a Mântuitorului. În primele secole se obişnuia să se postească doar în Vinerea Patimilor sau câteva zile înainte.

La sfârşitul secolului al III-lea, postul mare a fost împărţit în două: postul prepascal, cunoscut sub numele postul „păresimi“ – cuvânt care desemna cele patruzeci de zile ale postului, „quadragesima“ însemnând „patruzeci“ în limba latină -, care ţinea până în Duminica Floriilor şi postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, începand cu Duminica Floriilor şi încheindu-se cu Duminica Învierii Domnului.

În urma Sinodului I ecumenic de la Niceea, din anul 325, în Biserica de Răsărit s-a stabilit ca durata postului să fie de şapte săptămâni, durată care a rămas valabilă până în zilele noastre.

În calendarul bizantin, postul mare începe în lunea de după Duminica izgonirii lui Adam din rai, iar în cel latin, cu Miercurea Cenuşii.

Postul înseamnă alimente fără carne, brânză, lapte, ouă şi peşte. Vin şi ulei se consumă câte puţin, sâmbăta şi duminica.