Donald Trump l-ar fi întrebat pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, dacă Ucraina ar putea ataca Moscova și Sankt Petersburg, în cazul în care SUA ar furniza arme cu rază lungă de acțiune, potrivit unor surse citate de Financial Times. Informațiile vin în contextul unei convorbiri telefonice dintre cei doi lideri, purtată pe 4 iulie, la o zi după o discuție tensionată între Trump și Vladimir Putin.
Conform publicației britanice, schimbul de replici dintre Trump și Zelenski semnalează o schimbare profundă în atitudinea fostului președinte american față de conflictul din Ucraina, în condițiile în care, în timpul campaniei electorale, el promitea că va pune capăt războiului într-o singură zi și critica implicarea SUA în conflicte externe.
„Volodymyr, poți lovi Moscova?”
Două persoane informate despre conținutul convorbirii au relatat pentru FT că Trump l-a întrebat direct pe Zelenski: „Volodymyr, poți lovi Moscova? Poți lovi și Sankt Petersburg?” Zelenski ar fi răspuns afirmativ: „Absolut. Putem, dacă ne dați armele.”
Trump ar fi susținut ideea, spunând că o astfel de strategie ar putea „să-i facă pe ruși să simtă durerea” și să-i forțeze pe liderii de la Kremlin să accepte negocierile.
După discuția din 4 iulie, Trump ar fi transmis Ucrainei o listă de posibile arme cu rază lungă de acțiune ce ar putea fi furnizate indirect, prin intermediul unor țări aliate. Planul ar permite ocolirea actualului blocaj din Congresul SUA privind ajutorul militar pentru Ucraina, prin vânzarea sistemelor de armament unor țări europene, care le-ar transfera apoi Kievului.
Pe listă s-ar afla inclusiv rachetele de croazieră Tomahawk, cu o rază de acțiune de aproximativ 1.600 km, dar și sisteme tactice Atacms, deja folosite de Ucraina în atacuri asupra teritoriilor ocupate și uneori în interiorul Rusiei.
Totuși, potrivit surselor citate de FT, administrația Trump – la fel ca actuala administrație Biden – este îngrijorată de lipsa de reținere a Ucrainei și de riscul escaladării conflictului în urma folosirii acestor arme.
Kremlinul nu a rămas fără reacție. Fostul președinte rus și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, a respins sugestiile lui Trump, numindu-le un „ultimatum teatral”.
Mai mult, în urma utilizării de către Ucraina a sistemului Atacms pentru atacuri directe pe teritoriul rus, Rusia și-a revizuit doctrina nucleară, scăzând pragul pentru utilizarea armelor nucleare. Noile prevederi ar permite, teoretic, un prim atac nuclear împotriva SUA, Regatului Unit sau Franței, ca reacție la utilizarea de către Ucraina a armamentului occidental avansat.
Conversația Trump-Zelenskyy vine în contextul unei frustrări crescânde în rândul liderilor occidentali față de refuzul Rusiei de a negocia. De asemenea, discuția reflectă și o posibilă schimbare de strategie în SUA privind furnizarea de armament ofensiv Ucrainei, mai ales dacă Donald Trump va reveni la Casa Albă în urma alegerilor din noiembrie.
Nici Casa Albă și nici biroul președintelui Zelenskyy nu au comentat informațiile publicate de Financial Times până la acest moment.
Kremlinul a luat cunoştinţă de anunţul făcut luni de preşedintele SUA, Donald Trump, cu privire la livrările militare către Kiev şi va analiza în detaliu cuvintele liderului american, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, care a avertizat în schimb că, pentru Kiev, acesta va fi un semnal de război. O poziţie similară o are şi Ministerul rus de Externe, care acuză interesul ţărilor NATO de a continua conflictul din Ucraina. În schimb, vicepreşedintele Consiliului rus de Securitate, Dmitri Medvedev, perceput ca vocea „dură” a Moscovei, spune că este vorba de un „ultimatum teatral” din partea lui Trump, de care Rusiei nu-i pasă.
„Declaraţiile preşedintelui SUA sunt foarte serioase. Unele dintre ele sunt adresate personal preşedintelui (Vladimir) Putin”, a declarat marţi Dmitri Peskov, reprezentantul Kremlinului. „Cu siguranţă, avem nevoie de timp pentru a analiza declaraţiile făcute la Washington”, a adăugat el.
„Deocamdată se poate spune un lucru cu certitudine: se pare că o astfel de decizie, luată atât la Washington, cât şi în ţările NATO şi chiar la Bruxelles, este percepută de partea ucraineană nu ca un semnal de pace, ci ca un semnal de continuare a războiului”, a subliniat Peskov, citat de agenţia oficială de presă TASS.
MEDVEDEV: UN ULTIMATUM TEATRAL, CARE NU E LUAT ÎN SEAMĂ
În schimb, declaraţiile de luni ale preşedintelui american Donald Trump sunt văzute ca „un ultimatum teatral” adresat Moscovei, de care Rusiei nu-i pasă, a subliniat, într-o postare în engleză pe X, vicepreşedintele Consiliului rus de Securitate, Dmitri Medvedev.
„Trump a lansat un ultimatum teatral către Kremlin. Lumea a tremurat, aşteptându-se la consecinţe. Europa beligerantă a fost dezamăgită. Rusiei nu i-a păsat”, a scris Medvedev pe platforma socială X (interzisă în Federaţia Rusă – n.r.). Aceasta este prima reacţie oficială a Moscovei la declaraţiile făcute luni de Trump, notează TASS.
MAE RUS: ŢĂRILE NATO SUNT INTERESATE DE PRELUNGIREA CONFLICTULUI DIN UCRAINA
Totuşi, viceministrul afacerilor externe al Federaţiei Ruse, Aleksandr Gruşko, a subliniat că Moscova are o atitudine negativă faţă de planurile NATO şi ale SUA de a furniza arme Ucrainei.
Statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice sunt interesate de prelungirea la maximum a conflictului din Ucraina, pentru a încerca să „epuizeze Rusia”, a spus adjunctul lui Serghei Lavrov, care a acuzat totodată Kievul că nu vrea să negocieze încetarea războiului.
„Ieri (luni – n.r.) s-a vorbit mult despre faptul că Rusia nu ar dori pacea, că nivelul delegaţiei (trimise la negocierile cu Ucraina – n.r.) nu este cel potrivit, s-a vorbit despre nişte termene-limită pentru încheierea unui acord, dar nimeni nu a spus că acordul presupune negocieri. Acestea nu există din simplul motiv că Ucraina însăşi refuză să le poarte. Şi aceasta este încă o dovadă că, de fapt, ţările NATO sunt interesate de prelungirea la maximum a acestui conflict, pentru a epuiza Rusia, folosind terminologia lor”, a subliniat diplomatul de rang înalt, citat de TASS.
„În ceea ce priveşte cine va plăti (pentru aceste livrări), NATO ca atare nu are bani, dar europenii vor cumpăra arme americane şi le vor transfera Ucrainei”, a arătat adjunctul şefului MAE rus.
În plus, a arătat Gruşko, Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică nu au îndemnat Ucraina să reia negocierile cu Rusia, de aceea ultimatumul de 50 de zile al preşedintelui american Donald Trump către Rusia pare ciudat. „Acest lucru este, în primul rând, foarte ciudat. Începând de astăzi, o parte este fizic absentă – este vorba de partea ucraineană”, a declarat Gruşko. „Din moment ce ieri nu a fost formulat niciun apel către partea ucraineană să răspundă cât mai curând posibil la disponibilitatea Federaţiei Ruse de a relua negocierile, trebuie să concluzionăm de aici că nu există un interes real din partea Occidentului de a contribui la încheierea cu succes a negocierilor. Linia lor pentru noi este absolut clară: este menită să epuizeze Rusia cât mai mult posibil”, a argumentat ministrul adjunct de externe.
RUSIA SUSŢINE CĂ ESTE DISPUSĂ SĂ NEGOCIEZE UN ACORD CU UCRAINA
Calea diplomatică de soluţionare a conflictului din Ucraina este preferabilă pentru partea rusă, iar Moscova este gata să negocieze, a declarat pentru TASS Serghei Riabkov, un alt adjunct al ministrului rus de externe, comentând recentele declaraţii ale preşedintelui american Donald Trump.
„Trebuie să ne concentrăm asupra activităţii politice şi diplomatice. Preşedintele Federaţiei Ruse a declarat în repetate rânduri că suntem pregătiţi să negociem, iar calea diplomatică este preferabilă pentru noi”, a spus ministrul adjunct.
Luni, în prezenţa secretarului general al NATO, Mark Rutte, preşedintele SUA a declarat că este „dezamăgit” de Rusia şi de preşedintele Vladimir Putin. Donald Trump a anunţat că Washingtonul a decis să continue transferul de arme şi echipamente militare către Kiev, dacă Europa va plăti pentru aceste livrări. Acest proces va fi coordonat de NATO. De asemenea, el a declarat că SUA vor impune Rusiei şi partenerilor săi comerciali taxe de import de 100%, dacă Moscova şi Washingtonul nu ajung la un acord pentru Ucraina în termen de 50 de zile.