POVESTE ADEVĂRATĂ A fost femeia pe care o vrea societatea, până s-a trezit la realitate

Pur și simplu îmi era teamă să spun ,, Stop!” Doream ca copiii mei să aibă tată. Mă rog, așa cere societatea: să avem copii, să fim devotate, să fim gospodine și cu un soț. Nu contează cum e el, dar să-l răbdam. Apoi am conștientizat că decât copiii mei să aibă un tată nemernic care să le provoace durere, mai bine să nu îl aibă defel. A durat prea mult până m-am decis. Dar am făcut-o. Atunci când i-am spus că gata, s-a terminat, am fost bătută rău de tot. M-a amenințat cu moartea. Nu am cedat. Cu mintea lui bolnavă nu realiza că ani la rând i-am dat șanse de a se corecta. El credea că mereu îl voi suporta, că glumesc atunci când îl atenționam că mă va pierde. Am avut putere, curaj să-mi iau viața de la capăt.

Am învățat că niciodată nu e târziu să fac o schimbare în viața mea. Am învățat că atât timp cât suferi, cineva te așteaptă să te iubească. Am învățat să nu mai trăiesc cum zice lumea. Am învățat să fiu demnă, să nu mai cred vorbe goale, să nu mă mai las lovită și batjocurită. Dragă femeie, am trecut peste toate momentele dificile, pentru că am crezut în mine. Am știut că voi reuși. Fă-o și tu. Știu că poți. Te rog, nu uita că tu meriți să fii fericită.

„M”.

Alte articole