Povestea emoționantă a unei românce plecate la muncă în Italia. A dormit în gară, a suferit de foame, dar a găsit puterea să se ridice: „Uneori auzeam voci care îmi spuneau să pun capăt la toate”

Magda, în vârstă de 52 de ani, a ajuns în Italia din România în 2006, alături de partenerul ei de atunci și fiul ei de 19 ani. În cei 17 ani petrecuți în Italia a trăit totul: viața de stradă, locuri de muncă precare, alcool, violență, violuri în grup. Ea a supraviețuit și este acum aici, la casa Sabotino, stând la masa din sufragerie, cu fața obosită și îmbrăcăminte casnică, care îi evidențiază, prin contrast, mâinile cu unghii lungi vopsite, un mic act de grijă față de ea însăși, un omagiu adus femeii care ar fi putut fi și poate, într-o zi, va deveni, scrie redattoresociale.it. Potrivit celor spuse de ea, la sosirea în Italia, Magda și partenerul ei nu aveau un plan clar și nici măcar un loc unde să se cazeze.

Citește și: Cum arată apartamentul din Italia în care locuiește Ramona Bădescu. Pe terasă, a plantat lămâi și mandarini

Au dormit în Gara Termini, mai exact pe Via Marsala, unde la începutul acestei călătorii printre femeile fără adăpost le-am întâlnit pe Matryoshka și Irma. Timp de peste 6 luni au petrecut nopțile în holul de la intrare în fața Oficiului Poștal, împreună cu un grup de aproximativ treizeci de oameni fără adăpost. În fiecare dimineață, pe la șase, trebuie să se trezească și să plece, departe de poliție. Nu știa limba italiană, dar încetul cu încetul a începul să se familiarizeze cu orașul. Se plimbă toată ziua pe străzi, iar seara se întorcea pe treptele oficiului poștal de lângă gară.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Mai târziu și-a găsit un loc de muncă, lucrând ca badantă pentru o italiancă. Doar pentru trei luni, căci doamna pe care o îngrijea a murit. Au urmat 12 ani de locuri de muncă ilegale și precare. Au fost multe luni în care nu și-a găsit nimic de lucru, astfel Magda și partenerul ei au ajuns iar în stradă. Dormeau într-o mașină abandonată în zona Monti Tiburtini, la 6 kilometri est de Gara Termini.

Alte articole

O româncă din Italia a murit la câteva zile după ce a fost externată. Avea 23 de ani și fusese implicată într-un accident:”Era o fată veselă, talentată”

Mesajul lăsat de românca din Italia care și-a ucis fiica de 13 ani, după care s-a sinucis. Noi detalii în cazul care a șocat două țări

Iubitul ei s-a îmbolnăvit, iar ea i-a rămas alături. ”Nu mai putea lucra în depozitele de materiale de construcții, cum am putea plăti chiria? A fost greu, ploua în mașină și apoi nu știai unde să te ușurezi.” Bărbatul a făcut o tumoarela cap, iar Magda nu l-a abandonat. Îl însoțea la spital pentru chimioterapie, chiar dacă locuiau separat, unul la Caritas și celălalt la Centrul de Noapte de pe Pista 95.

Citește și: O româncă de 29 de ani din Italia a murit așteptând ambulanța. Procurorii vor să închidă cazul, deși nu a fost găsit vreun vinovat

Cu trecerea timpului, relația lor s-a înrăutățit. Magda îl descrie ca un tip irascibil și spune că implică adesea în lupte. 4 ani a stat și la închisoare, la Roma și în Toscana. Bărbatul ajunsese să-i ia toți banii câștigați din muncă cinstită și îi reproșa că nu știe să fure sau să se prostitueze. I-a tolerat ani de zile comportamentul agresiv, deși toată lumea o sfătuia să pună capăt relației.

„Într-o zi, ajunși la cantina din Via Marsala, m-a pălmuit atât de tare încât am crezut că s-a luat lumina. Totul s-a întunecat brusc. Am luat două analgezice, o bere și nu m-am mai gândit niciodată la asta”, a povestit Magda.

După ce concubinul ei a ajuns iar la închisoare, Magda s-a trezit singură. A dormit în centre de primire, a mers la călugărițele Maicii Tereza de Calcutta și apoi s-a dus la fiul ei, care între timp s-a mutat în Germania. Nu a putut rămâne în Germania, așa că s-a întors în Italia. Din noiembrie 2021 sta la Casa Sabotino, unde a reușit să își găsească echilibrul și liniștea. „Când beam bere zâmbeam mereu, dar uneori auzeam voci care îmi spuneau să mă opresc, pentru că acolo unde aș merge nu va mai fi durere și suferință. Aici mi-au spus că nu sunt o vagaboandă sau o alcoolică, încetul cu încetul învăț să am grijă de mine.”, mai spune Magda.