Povestea unui tată: Lecţii financiare pentru copii şi părinţi

Anthony Guinta povesteşte cum s-a schimbat viaţa lui de când a devenit tată.

Anthony şi soţia sa, Lisa, erau tineri, naivi şi fără prea multe cunoştinţe atunci când s-au căsătorit şi au avut primul lor copil. Primul lor plan financiar a fost cum să facă rost de bani pentru a putea cumpăra mai multe scutece. Din fericire, părinţii celor doi îndrăgostiţi au subliniat importanţa unei educaţii bune şi efortului depus pentru a avea o carieră şi o familie de succes.

Acum, când copiii săi sunt pregătiţi să termine facultatea, Anthony Guinta vrea să le împărtăşească şi altor părinţi o parte din experienţa sa de consultant financiar, plus câteva lecţii financiare pe care le-a „predat” copiilor săi.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

1. „Nu poţi obţine întotdeauna ceea ce îţi doreşti”

Alte articole

IREAL! Cât costă să crești un copil în Elveția. Tot mai multe cupluri renunță la planul de a avea moștenitori

Suma uriașă câștigată de Pescobar cu restaurantele din Londra. Explicațiile date de afacerist: „La program de șase ore”

Un moment important de pe urma căruia părinţii din exemplu de mai sus au învăţat ceva a fost atunci când colegii de clasă ai copiilor lor au primit gadgeturi scumpe şi bani de la Iepuraşul de Paşte. Iar copiii Lisei şi ai lui Anthony au primit doar iepuraşi de ciocolată.

Deşi cei doi părinţi îşi permiteau de fapt să le ofere copiilor aceleaşi lucruri pe care prietenii de la şcoală le-au primit de la Iepuraş, ei le-au explicat celor mici că exista, însă, o „capcană”: dacă părinţii, printr-un scenariu absurd, aveau nevoie de bani când ajungeau la pensie pentru că ai lor copii au primit tot ce şi-au dorit acum, ei bine, părinţii ar fi nevoiţi să se mute, la bătrâneţe, cu cei doi copii.

Iar când au auzit această consecinţă, copiii au ajuns la un verdict: „Mamă, tată, economisiţi-vă banii!”.

2. „Părinţii pur şi simplu nu înţeleg”

Unii părinţi au anumite filosofii în privinţa banilor de buzunar. Anthony şi Lisale-au dat copiilor lor o sumă lunară, care trebuia să le acopere celor mici sursele de distracţie (filme, muzică, ieşirile la mall).

O alocaţie lunară poate fi greu de manageriat, dar i-a învăţat pe copii responsabilitatea de a face un buget. Dacă adolescenţii aveau un lucru planificat, ei cheltuiau foarte puţin sau chiar deloc din suma lunară de bani de buzunar primită de la părinţi, pentru a-şi face în avans o rezervă de bani.

Citeşte mai mult pe feminis.ro.